sâmbătă, 16 mai 2009
Tocmai mi-am amintit de profesorul de economie din liceu. De obicei oamenii spun ca tocmai s-au intalnit cu cineva sau tocmai au vorbit. Intr-o zi ne-a povestit ca i se stricase ceasul de la mana si s-a hotarat sa-l duca la reparat. Nu si cum pentru ca nici el nu stia. Ceasornicarul a schimbat cateva cuvinte cu el, s-a interesat despre modul cum s-a comportat inainte de a se strica, a desfacut ceasul si i-a urmarit un timp mecanismul interior. A vazut ca trebuie inlocuita nu stiu ce piesa pe care insa nu o avea si, dupa ce l-a asamblat asa cum fusese inainte, i l-a inmanat profesorului. Acesta a intrebat cat il costa, insa ceasornicarul i-a spus ca el chiar nu i-l reparase asa ca nu-l costa nimic. Profesorul, pentru ca preda economia la liceu, a spus ca trebuie sa-l coste ceva, ca la o adica totul costa mai mult sau mai putin, chiar si timpul in care afli ca nu poti sa faci nimic, asa ca i-a intins ceasornicarului, in mod simbolic, o bancnota. Acesta cred ca l-a tinut minte pe profesor si a predat mai departe lectia de economie pe care tocmai o invatase.
Profesorul de economie era un domn indesat, umflat la fata, si roscovan. In fapt el nu stia prea multa economie, insa putea oricand sa tina lectia de omenie daca ar fi gasit o catedra libera. Tot el ne-a predat in alti ani multe lectii de logica si filosofie.
Profesorul de economie era un domn indesat, umflat la fata, si roscovan. In fapt el nu stia prea multa economie, insa putea oricand sa tina lectia de omenie daca ar fi gasit o catedra libera. Tot el ne-a predat in alti ani multe lectii de logica si filosofie.
0 păreri:
Trimiteți un comentariu