Un produs Blogger.

duminică, 18 noiembrie 2018

Am impresia că e mult mai târziu de miezul nopții, mult mai târziu de începutul acestei ierni, că e mult mai târziu de această câmpie din care a apărut peste noapte acest oraș în care locuiesc de foarte mult timp.
E abia sâmbătă. Muzica e abia la jumătate.

Read more...

sâmbătă, 17 noiembrie 2018

Mă uit pe fereastră și văd că încă nu au apucat să strângă toate frunzele moarte și în curând o să înceapă să ningă. Poate chiar în momentul când voi termina această propoziție.
O să ningă.
O să intrăm și noi în sfârșit în rândul țărilor lumii.
În alte orașe a început să ningă de la ora 22.
Orașul acesta se mișcă mai încet. Așa mă mișc și eu.
Azi-noapte am visat o capră agitată pe fundul unui lac. O fată mi-a spus că atunci când apare capra și e agitată se întâmplă ceva.
În vis nu mi se întâmplă niciodată ceva rău.

Read more...

duminică, 11 noiembrie 2018

Om pierdut.
Și sună tare ciudat, ca și cum ar fi spusă într-o limbă străină.

Read more...

sâmbătă, 10 noiembrie 2018

Dacă o să ies acum probabil o să mai prind amurgul, chiar și pentru o secundă.
De data asta nu o să fie cine știe ce.
Oscilez între a mă culca și a ieși în oraș.

Blocurile au devenit muzee. Ghidul le povestește grupului de turiști despre viața noastră și le atrage atenția să nu depășească linia, să nu ne încalce intimitatea.

Read more...

Coboram scările și m-a prins de braț. Nu prea m-am așteptat la gestul ei, cred că mi-am și retras puțin mâna
How are you? m-a întrebat
I am fine, i-am răspuns după ce m-am gândit puțin, apoi am adăugat
I am ok.
That is good, a răspuns,
That is good, a repetat poate pentru că voia să se convingă
sau poate voia să spună I am not.

Read more...

Eram prea aproape de fericirea lor. Eram într-o zonă nesigură. Căutam din privire zidul în cazul în care eram încolțit.

Se făcea noapte. Animalul mic a zbughit-o pe fereastră și nu s-a mai întors.
Cuvintele nu au avut nicio șansă.

Read more...

vineri, 9 noiembrie 2018

Nu am văzut multe lucruri. Am văzut doar cât a trebuit să văd, cât a fost necesar să treacă ziua. Acum le văd pe toate.

Read more...

joi, 8 noiembrie 2018

În ultimul timp am devenit exhibiționist. Deschid fereastra, tai un măr în patru, îl mănânc, închid fereastra la loc, sting lumina. Apoi mă mut în cealaltă cameră.
Totul se petrece foarte repede.

Read more...

În vis totul se schimbă foarte repede, ceva devine altceva apoi altceva. Trebuie doar să intri într-o cameră și imediat știi tot ce s-a întâmplat în camera aceea. Un oraș devine un pustiu, apoi o cameră, apoi un pat. Acum ești copil și imediat după un bătrân de 90 de ani, înțelept, și știi tot ce s-a întâmplat între cele două momente. Și totul e firesc. Nu te sperie nimic, ca și cum te-ai fi împăcat cu ceva. Și nu scoți niciun cuvânt. Și nici nu auzi vreun cuvânt.

Read more...

Spunea ceva, dar nu îmi amintesc ce spune.
Îl văd vorbind.

Îmi amintesc cum ne-am amuzat odată pe seama lui când el punea o mie de întrebări despre ochelari. E drept că femeia care vindea ochelari era și foarte tânără. Dacă mă așez pe ei se sparg, o întreba, pentru că mie mi se întâmplă să mă așez pe ei, chiar dacă nu foarte des. Aseară, de exemplu, m-am așezat pe ei. Și o ținea tot așa. Intra în foarte multe detalii și nu se grăbea, ca orice om care are tot timpul din lume.
Felul lui de a fi nu avea nicio legătură cu locul acesta. Sau poate nu înțelegeam noi felul de a fi al locului acesta.

Read more...

miercuri, 7 noiembrie 2018

Cel mai aiurea e că în următoarele 6 luni nu mai pot dona sânge. Tocmai când mă obișnuisem să număr. Că să fiu sigur îmi notam undeva data.
Acum nu mai pot fi sigur de nimic.

Mă uit în jurul meu și văd că avem gutui. Cu gutuile astea putem face ceva frumos.

Read more...

Uitasem telefonul în supermarket, doamna de la casă alerga după mine să mi-l înapoieze. Am fost de două ori uimit, era totuși pentru prima dată când uitam telefonul. Cred că încălcase regulamentul părăsindu-și pentru câteva clipe locul de muncă. Apoi m-am gândit că poate am vrut să-l uit. Aceasta era o scuză care putea funcționa.

Până la urmă în spatele tuturor lucrurilor sunt niște perdele care din când în când sunt date la o parte.

Read more...

luni, 5 noiembrie 2018

Eram într-un oraș străin, căutam o clădire mare.
Întotdeauna e greu să găsești o clădire mare într-un oraș străin. Clădirile de felul acesta de regulă sunt repere. Căutam deci un reper într-un oraș străin, un fel de comoară, doar că nu trebuia să sap nicăieri.
Simțeam că era undeva în apropiere, dar știam că nu voi reuși să o găsesc singur.
Probabil asta voiam să-mi transmit: nu voi reuși singur, iar găsirea unei clădiri mari nu rezolvă problema.
În realitate sunt o mulțime de soluții care nu rezolvă problema.

Read more...

La început ne-am cumpărat o fereastră apoi am învățat să ne uitam pe ea.
Era dificil. Nu mai avuseserăm niciodată o fereastră cu multe clape.
Până la urmă ne-am obișnuit.

Read more...

duminică, 4 noiembrie 2018

Caști. Dacă cineva te-ar întreba acum cine ești i-ai răspunde A.C. Dar e un nume de împrumut. Nu ești încă A:C. Dar la sfârșit vei fi.
Nu că ar avea vreo legătură dar și pe sticla de apă scrie A.C.

Read more...

Pentru a închide un bec ți se deschid o mie de ecrane rulând o mie de reclame. Trebuie să le închizi pe toate, unul câte unul. Abia apoi poți închide și becul.
De fiecare dată există posibilitatea să pierzi totul, aprinzînd sau stingând chiar și un simplu bec.

Read more...

sâmbătă, 3 noiembrie 2018

Spargi o cană și muzica se oprește. Dai cu palma în perete și muzica se oprește. Apoi începe din nou.
Nu poți să o oprești decât pentru câteva secunde.

Read more...

joi, 1 noiembrie 2018

Noi treceam pe aici și orașul s-a construit în jurul nostru. Deși încerc, nu-mi mai amintesc nimic din acea perioadă.

Îmi rezerv dreptul de a nu ști ce fac.

Mi-ar fi plăcut ca o dată să fi visat același vis și apoi să-mi petrec timpul să-ți demonstrez că e imposibil.

Read more...

miercuri, 31 octombrie 2018

Blocul în care locuiești a fost construit în anul în care te-ai născut.
În blocul în care locuiești s-au mutat multe familii și multe au plecat.
În blocul în care locuiești au murit mai mulți oameni decât în blocul de vis-a-vis.
Acum, în blocul în care locuiești te gândești la lucruri îndepărtate și le vezi cum se apropie.

Read more...

sâmbătă, 27 octombrie 2018

Am alergat, o pietricică mi-a sărit din buzunar și nu am mai găsit-o.
Când credeam că am scăpat, toamna a lovit din nou. De data asta mult mai puternic.

Mă întorceam în oraș. Uitasem să iau aer.

Read more...

joi, 25 octombrie 2018

Din păcate nu putem nota undeva ziua în care am pierdut totul. Nu vom putea povesti nimănui despre ziua aceea. Nu vom ști niciodată prin ce s-a deosebit, dacă s-a deosebit, de celelalte zile. Vom căuta tot timpul să o găsim, dar nu vom reuși. Vom citi ziarele, dar nu vom afla nimic nou. Ziua în care am pierdut totul aproape că nici nu a existat. Vom spune că ni s-a părut, că așa a fost tot timpul.

Read more...

miercuri, 24 octombrie 2018

România e o țară prea mare pentru un popor atât de mic. O țară de 22 de milioane pentru un popor de un milion.

Read more...

Nu câștigi meciurile mari de la început. De ce? Ca să nu-ți înfurii adversarii, să-i lași să creadă că au pierdut doar un meci cu o miză mică, dar meciul cu miza mare încă se joacă. Și la sfârșit dai ordonanța pentru amnistie și grațiere. E naiv să crezi că ministrul Justiției ar avea o linie dincolo de care nu va trece.
Au reușit.
În 2018 cred că vom fi pierdut tot.
Cum a fost posibil să ajungem aici? Pentru a răspunde la această întrebare vom avea aproape tot timpul din lume.
Nu doar oamenii sunt fragili ci și națiunile.

Read more...

marți, 23 octombrie 2018

A privit cerul (era plin de neliniști) și a plecat.
Am o rugăminte, a zis.
A deschis fereastra, toate lucrurile erau la locul lor.
A luat trei frunze dintr-un oraș și una din altul (și a plecat).
A zis: Ar fi o idee bună dacă pe unde aș merge aș lăsa o carte în loc.
Când era dezorientat cineva l-a întrebat de ce.
A zis: un zid vechi te face mai responsabil. Nu poți refuza istoria.
Era atât de sus încât se simțea protejat.
Un câine a venit la el.
Unele orașe îl făceau să pară mai aproape decât era în realitate.

Read more...

miercuri, 17 octombrie 2018

Cerul e real pentru că nu îți aparține.
Copacii sunt reali pentru că nu îți aparțin.
Călătoria cu trenul e reală.
Cana din care bei apă nu.

Read more...

luni, 15 octombrie 2018

Azi am donat iar sânge. A patra oara în acest an.
Aceleași probleme : A găsit greu vena. Iar sângele a curs la fel de greu. Un firicel, a zis.
Cel mai probabil data următoare va fi pe 17 Ianuarie.

Read more...

duminică, 14 octombrie 2018

Zici că am venit dintr-o misiune dintr-o lungă călătorie pe mare și acum trebuie să mă refac. Să dorm mult, să beau multă apă. Pe pământ sunt pericole și mai mari trebuie să-mi fi spus. Aici nu ești niciodată suficient de vigilent.
Primul lucru pe care l-am făcut a fost să-mi cumpăr un pulover nou, apoi am cumpărat un bilet la loto. Lucrurile nu s-au schimbat într-un mod esențial.

Read more...

  © Blogger template Writer's Blog by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP