Un produs Blogger.

duminică, 15 mai 2022

Pentru că te întrebai cine locuiește în casa aceea liniștită făcută doar din câteva linii simple o doamnă în vârstă a ieșit cu furtunul să ude copacul din fața casei care aparținea municipalității. Ai fi preferat ca acolo să locuiască o fată înaltă și câinele ei negru care avea un comportament impecabil. Șirul gândurilor s-a oprit lângă o biserică. Tu te-ai așezat pe o bancă cu spatele la lume și cu fața spre grădina de zarzavat. Uneori te adresai unei a treia persoane care nu era în cameră dar cu care mai păstrai legătura.

Read more...

Citea câte o poezie înainte de a-și spune rugăciunea sau după. Însă în realitate. Dar ce contează ce se întâmplă în realitate? Acolo lucrurile se mișcă prea încet. Timpul trece neînsoțit de nimeni.
Preferință lui pentru numerele impare l-au adus aici. Se gândea la un anotimp care începea undeva prin Mai și se termina abia în Octombrie. Pentru că era primul care l-a găsit îi revenea obligația să-i dea un nume.

Read more...

sâmbătă, 14 mai 2022

Liniștea asta în care ea face mâncare, șterge praful și face liste de cumpărături, iar el iese cu pisica în grădină și duce gunoiul devine sesizabilă.
E ca și cum ai primi o listă lungă de acțiuni scrise sub forma unor propoziții simple și tu ai tăia din ele și le-ai păstra pe cele mai banale.

Afară copiii se anunță unii pe alții când trece câte o mașină iar asta creează un sentiment de siguranță.

Cât timp cineva înțelege ceva greșit mai există speranță sau poate o formă de negare.

Read more...

Copilul primea instrucțiuni despre ce nu trebuia să facă.
Să nu calci florile.
Copilul ințelesese că trebuie să se descalțe când intră în grădină.

Read more...

Uite vine și ploaia, a spus, ca și cum ar spune uite un porumbel. Și fata aceea care purta întotdeauna șapcă și pe care o vedeai doar plecând trăgând după ea un bagaj voluminos sau un rucsac. Și lumea aceea nouă pe care dacă erai atent o puteai observa. Lumea aceea nouă în care ți-ar fi fost imposibil să trăiești.
Totul e aici, îți spuneai, și lucrul ăsta e inacceptabil.

Read more...

duminică, 8 mai 2022

Nu 80% din poeți. Nu 80% din arhitecți. Nu 80% din vânzătorii de la aprozar susțin războiul. Procentele astea diferă. Deschid antologia Tot ce poți cuprinde cu vederea și mă întreb câți din poeții de acolo susțin războiul. Câți scriu acum despre tancurile rusești și despre pământul ucrainean devenit un fel de burete care absoarbe zgomote. Nu 80% din producătorii de tancuri. Nu 80% din traficanții de iluzii.
Războiul devine o amintire comună, un loc aproape comun.

Read more...

Eu nu știu niciodată cantitățile. Improvizez. Dacă e nevoie mai adaug puțină făină. Brusc am devenit un fel de specialist în frământatul aluatului de pâine. Mă gândeam că dacă aș frământa aluatul de pâine mi-aș schimba dispoziția. În plus ar fi ca și cum aș desena multe cerculețe și dreptunghiuri. În rest spații verzi.
Ea mă alunga din bucătărie. Vezi-ți de treaba ta, spunea, bate un cui, fă ceva inutil la care să ne uităm după amiază.

Read more...

sâmbătă, 7 mai 2022

Dacă ar fi sfârșitul lumii, l-ai petrece traducând un raport financiar în engleză?

Read more...

duminică, 1 mai 2022

Visez un cort, un munte și puțin curaj.
Visez că mă întorc în sălbăticie. Că sunt primit și iertat.
În fiecare duminică cumpăr un bilet la loto, dar nu verific niciodată dacă am câștigat. Când se strâng 20-30 de bilete le arunc.
Păstrez bilete de tren, bilete la spectacole de teatru, bilete de intrare la muzeu. Și două hărți.
Păstrez doar lucrurile care nu mai au nicio șansă. Trusa de prim ajutor. Zilele când donez sânge.

Read more...

Read more...

sâmbătă, 30 aprilie 2022

Mă gândesc cât de complicat ar fi fost dacă ar fi trebuit să hibernăm 3 luni pe an. Cineva cu siguranță ar fi trișat. 3 luni în care să nu știm nimic.
Încerc să-mi imaginez cum ar fi arătat războaiele noastre atunci.

Read more...

Norocul nostru a fost că săptămâna asta au înflorit castanii. Asta ne-a ținut ocupați.
Printre lucrurile pe care am vrut să le cumpăr au fost: o muzicuță, o chitară, un aparat de fotografiat. Am studiat totul cu atenție, apoi am renunțat.
Cu o zi în urmă văzusem o pasăre întinsă pe iarbă cu aripile desfăcute și capul în pământ. M-am întrebat de ce o fi murit apoi am văzut-o cum și-a luat zborul.
Uneori gândurile mele sunt gândurile unui animal de mici dimensiuni cel mai probabil îmblânzit.

Read more...

marți, 26 aprilie 2022

Fata ieșise să scuture o mochetă mică de praf. Avea căști în urechi. Nu știam cum să trec pe lângă ea să n-o sperii. Ne-am spus bună ziua încet să nu deranjăm muzica sau altceva. Nu părea nici speriată, nici uimită. Am ajuns la magazin cu puțin înainte de a închide. Am cumpărat o ramă foto. Asta era urgența mea. La întoarcere am privit cerul. Jumătate cu nori, jumătate țipător de senin. Ăsta a fost un semn bun.

Read more...

luni, 25 aprilie 2022

Mă uitam la oameni. Mergeau în grupuri. Erau și unii singuri. Mă gândeam că așa va fi și în Rai.

Read more...

luni, 18 aprilie 2022

Privește cerul.
It looks good for you.
S-au oprit să fotografieze o gărgăriță. Copilul a strigat: zâmbește.
Cum se numește locul acesta, am întrebat. Locul și lucrul acesta.

Read more...

duminică, 17 aprilie 2022

Uneori vrei să știi dacă e cineva la capătul firului. Așa că te îndrepți spre capătul firului. Pășești cu groază pentru că firul se poate rupe în orice clipă. Atunci îți trece prin cap că ai vrea să bei o cană cu apă rece sau să deschizi fereastra și să vezi muntele. Încă nu ai ajuns nici la jumătatea drumului.

Poate limba pe care o vorbești nici nu se potrivește cu starea ta interioară.

Read more...

vineri, 15 aprilie 2022

Era 22 martie. Mă întrebam ce mai trebuia să fac. Deschideam cartea și încercam să citesc ceva. Dar nu reușeam. Mă gândeam să deschid altă carte. De fapt voiam să le deschid pe toate. Clar e că voiam să citesc ceva.
Din când în când mă uitam la ceas. Îmi aminteam ceva ce am spus mai demult, spune-mi ceva neimportant despre tine. De fapt am spus multe cuvinte. Cu ele voiam să alcătuiesc o propoziție simplă. Întotdeauna mi-au plăcut propozițiile simple. De câteva ori mi-a reușit.

Read more...

duminică, 10 aprilie 2022

Mă uit pe fereastră. A înflorit și cireșul, îmi spun. Ăsta e penultimul lucru la care mă gândesc.

Read more...

sâmbătă, 9 aprilie 2022

Am să cumpăr aparatul de fotografiat. Apoi chitara. Nu mai știu care era cel de-al treilea lucru. Apoi am să câștig la loto. Am să fac toate astea cât de curând.

Read more...

Faptul că aici totul e posibil ar fi trebuit să ne pună demult pe gânduri.  Am fi găsit un nume mai potrivit locului acesta. 

Read more...

vineri, 8 aprilie 2022

Beau ceaiul It's good for you de doi ani. Câte două căni jumate în fiecare seară. Mai am jumătate de cană și mă culc. Ultima fereastră luminată din tot cartierul. Mă întreb dacă l-aș fi băut dacă ea nu ar fi zis It's good for you. Dar de ce ai avea încredere în vorbele unui străin? Colegii mei beau ceaiul ăsta de ceva timp dar eu nici măcar n-am vrut să gust. Acum ei au renunțat și continui eu. Două căni jumate în fiecare seară. Doi ani. It's good for you.

Read more...

duminică, 3 aprilie 2022

Aș putea sta și privi-o pe fata care citește mult timp. Care stă aplecată asupra unei cărți. Prin fundal trece din când în când cineva. Locul ales e destul de ciudat. În fața ușii de la balcon. Și poziția corpului puțin îndreptată spre interior.
Asta îmi place cel mai mult aici. Frânturile acestea. Aceste câteva propoziții de pe o pagină dintr-o carte deschisă la întâmplare. Nu vreau să văd tot. Ar fi îngrozitor.
Să fim îngăduitori cu cei care citesc. Nu ei vor moșteni lumea.

Read more...

Beam vin moldovenesc. Citeam poezie contemporană rusă și-i înjuram în gând pe ruși. Îi înjuram pentru că nu reușiseră să identifice corect dușmanul. Pentru că nu protestau.
Înainte de a începe războiul aveam o părere proastă despre ruși pe care încercam să mi-o cenzurez. Îmi spuneam că rusul de rând nu e așa, că rusul de rând e în primul rând om și apoi rus.
Ca să devii un om rău ai nevoie de foarte mult timp. Nu poți deveni om rău peste noapte. La sfârșit trebuie să-ți rămână timp să te căiești. Nimeni nu-ți poate garanta acest timp.

Read more...

sâmbătă, 2 aprilie 2022

Iar ea se apucase să citească istorie. Cumpărare 5 cărți de istorie. O istorie a oamenilor. O istorie simplă. Ce este istoria și cum ne putem feri de ea. Și alte câteva. În timpul acesta istoria ocupa orașe întregi. Oamenii fugeau din calea istoriei. Tinerii din Rusia semănau cu tinerii din Germania care semănau cu tinerii din Polonia. Problema eram noi, adulții. Tinerii din Rusia încă nu deveniseră ruși, după cum tinerii din Germania nu deveniseră încă germani. Mult timp istoria fusese falsificată. Iar noi credeam în istorie mai mult decât în orice altceva. Pentru că așa ne învățau.

Read more...

Încerc să-mi imaginez un oraș fără pic de verdeață. Fără niciun copac. Doar beton, oțel și sticlă. Și plastic. Totul făcut ca să dăinuie. Nu să supraviețuiască. Mă uit la locuitorii acestui oraș. Îi privesc până când intră în casă.

[Ar trebui să te trag de mânecă, să nu te las să treci, să-ți pun piedică.]

Și totuși ar rămâne cerul. Întotdeauna rămâne cerul. Cerul care ține loc de orice.

Read more...

Orașul în care oamenii așteptau să plouă nu e acesta. Mult timp am trăit în eroare. A fost o vreme când îmi apăram orașul de părerile nechibzuite ale celorlalți. Acum n-o mai fac. Pe străzile acestui oraș uneori mă plimb.

Read more...

Primele semne că venise primăvara erau desenele cu creta pe trotuare și copacii care înfloreau. Primii înfloreau corcodușii, apoi cireșii și la sfârșit de tot castanii. Mai era vremea salcâmilor și a teilor. Apoi nimeni nu-și mai amintea nimic.
În primele zile mi se părea nedrept.

Read more...

sâmbătă, 26 martie 2022

Uneori nu văd lucrurile. Așa am pățit într-o zi când nu am găsit strecurătoarea. Am căutat-o jumătate de oră. Seara când am rearanjat în cap lucrurile am văzut că tot timpul a fost în fața mea, pe masă. I-am trimis un SMS, ce bine că nu sunt un câine beagle, am spus. Ceva ce ar fi trebuit să spun cu o lună în urmă.
Miercuri m-am speriat. Mai târziu am pus pe hârtie premisele, mecanismul și concluzia. Totul era corect, însă greșisem mecanismul.
Voiam să spun ceva memorabil, ceva care să facă ziua mai lungă.

Read more...

duminică, 20 martie 2022

Toate războaiele noastre se petrec în același timp. Toate rugăciunile noastre se aud în acelasi timp. Și noi vrem ca cineva care nu cunoaște noțiunea de timp să intervină.

Read more...

Femeia spune: Am luat cu mine copiii, o geantă de voiaj, un laptop și un cărucior. Cărțile pentru școala online.
Am lăsat în urmă un soț, o pisică și un hamster.
Femeia spune: Aici suntem în siguranță. Dimineața privesc cerul. Încerc să-mi amintesc ce culoare avea în ziua în care am plecat. Seara plâng.

În Rusia cuvintele război și invazie sunt interzise.
În Rusia s-a organizat un concert unde s-a celebrat nedreptatea. Două sute de mii de ruși au participat.

Read more...

sâmbătă, 19 martie 2022

Naum scrie po(h)eme. Naum spune: Vreau să desenez un dreptunghi ca să-mi recapăt încrederea în oameni.
Și atunci toți desenăm câte un dreptunghi.

În Rusia cuvintele război și invazie sunt interzise.
În Rusia o fată a protestat ținând în mână o coală albă și a fost arestată.
În Rusia un milion de oameni nu au ieșit pe străzi.
Un ziarist rus a spus: „Eu nu mai am „țara mea”, pentru că ea aparține prietenilor lui Putin. Iar acum nu mai am nici „restul lumii”, pentru că Rusia este izolată”.
Să trăiești în prezent înseamnă să trăiești sub bombardamentele avioanelor rusești.
Noi, ceilalți, trăim în ceva care nu e nici trecut, nici prezent.
Noi suntem restul lumii, adică ce a mai rămas după ce Rusia a distrus tot.

Read more...

Can I always help you?

Read more...

duminică, 13 martie 2022

Până la urmă suntem îngrozitori. Ceea ce ne face mai puțin îngrozitori e imaginația noastră. Nu ceea ce suntem, ci ce ne imaginăm că suntem. Ce ne imaginăm că sunt ceilalți.

În jurul meu o groază de cărți. Ca și cum aș vrea să construiesc ceva din piesele astea de lego. Deschid o carte, o închid. Deschid alta. Zici că aș alerga de la o fereastră la alta. Încep să mă panichez.

Read more...

Unde au eșuat poeții?
Unde au eșuat poeții din antologia TOT CE POȚI CUPRINDE CU VEDEREA?

Read more...

sâmbătă, 12 martie 2022

O singură știre. În orașul nostru au ajuns 270 de refugiați. I-a adus un tren din nord. 270 de refugiați au spus că vor să rămână aici. Ceilalți 700 și-au continuat drumul.
În weekend mergem să facem provizii. Vrem să fim ultimii supraviețuitori. Ultimii care văd nenorocirea.
La casă doi tineri cu trei borcane de muștar și noi.

Read more...

Oamenii vorbesc despre copilărie despre cum ajungeau cu mașina la malul mării întindeau cortul și făceau lucruri banale toată ziua. Sau vorbesc despre lucrurile banale pe care le fac azi de care își vor aminti peste 20 de ani vor spune că și ei făceau lucrurile astea cumpărături. teatru. parc. prieteni. poate o carte și ei erau în rândul oamenilor și timpul era de partea tuturor un tort uriaș din care fiecare tăia doar felia pe care putea să o mănânce.
Zilele erau lungi. Nimic nu putea fi străbătut de la un capăt la altul.

Read more...

Când ceilalți își vor aminti de tinerețe sau de anul 2021, tu o să spui că ai văzut 4 curcubeie, toate în aceeași zi. Nu-ți mai amintești ziua și poate că nu au fost 4 ci 7. Și dacă te vor întreba cum ai făcut asta tu o să răspunzi că ai stat nemișcat. Și că de atunci deseori ai stat nemișcat.

Read more...

miercuri, 9 martie 2022

În dreptul fiecărui poet era și o scurtă prezentare. Reușite. Eșecuri. Orașul în care trăiește. Poeții locuiau toți în orașe mari. Orașele mari sunt cele de care a auzit toată lumea. De aceea și orașele mici sunt uneori mari.
O poetă locuia în orașul natal. Un poet locuia în două orașe.
O plăcuță În orașul acesta locuiește poetul D::C ar fi utilă cu condiția ca nimeni să nu fi auzit de el.

Read more...

marți, 8 martie 2022

Se terminase PANDEMIA și începuseră INVAZIA și RĂZBOIUL.
2 ani rezistase virusul pe tărâmul oamenilor.

SAVE ALL.
SAVE US.
SAVE LOCATION.

Read more...

luni, 7 martie 2022

Ora 22:22. Ninge. E a doua oară când ne izbim de fulgii de zăpadă. În părculeț o fată în palton roșu face cercuri prin zapadă. Aleargă. Nu e copil. Cineva cred că m-a auzit când am spus că doar câinii se mai bucură așa.
Știm că e o nouă zi pentru că ninge.

Read more...

sâmbătă, 26 februarie 2022

Poporul rus nu există. Dacă ar exista poporul rus s-ar împotrivi războiului. În prima zi ar ieși pe străzi o sută de mii de oameni. A doua zi un milion. A treia zi războiul s-ar opri.
Îmi pare nespus de rău pentru poporul rus care nu există.

Read more...

vineri, 25 februarie 2022

Eu sunt ARTIST. Menirea mea e să creez opere de artă pe care să le admire lumea. Eu sunt SPORTIV. Menirea mea e să câștig competiții și să devin cel mai bun. Eu sunt PREȘEDINTE. Menirea mea e să veghez. Eu sunt BISERICĂ. Menirea mea e să aduc oamenilor iertarea. Eu sunt OM DE RÂND. Menirea mea e să mă îngrijesc de pătrățelul meu fără de care lumea nu ar putea să existe. Nu, nu eu pot opri războiul.

Read more...

joi, 24 februarie 2022

Să fii rus și om zilele astea. Trebuie că e îngrozitor. Să știi că totul se întâmplă în numele țării tale și din vina ta.

Read more...

duminică, 20 februarie 2022

E o zi din aceea în care poți să numeri pe degete toți oamenii.

Read more...

sâmbătă, 19 februarie 2022

Read more...

Te gândești la țara imaginară imprimată cu roșu pe tricoul tău albastru. La oamenii care au rămas să trăiască acolo.
Deschizi cartea și reușești să scoți din ea 10 propoziții simple pe care le vei urmări toată ziua.
Nu-ți place că totul se desfășoară împotriva ta chiar și lucrurile care se petrec la sute de kilometri depărtare.
Azi vremea va fi neplăcut de frumoasă, spun în cor oamenii de la meteo.

Read more...

marți, 15 februarie 2022

Nu vrem să începem noi războiul, a spus. Dar cine îi dăduse dreptul să folosească acest cuvânt? În numele cui vorbea?

Read more...

duminică, 13 februarie 2022

Când ești bărbat în toată firea nimeni nu te ajută dacă te atacă doi câini proști (celui mic, negru, i-ai și spus prostule când totul s-a terminat însă el nu a înțeles nimic). Se consideră că poți să te aperi singur așa că te aperi cu geaca dar nu reușești decât să-i întărâți.
Înainte ai încercat să te aperi cu vorba bună. N-a mers. Apoi ți-ai spus, și acum ce fac?

Cel puternic trebuie să-l protejeze pe cel slab. Cel fericit trebuie să fie primul care deschide gura. Și totuși, dacă nimeni nu e puternic, dacă nimeni nu e fericit?

Read more...

miercuri, 9 februarie 2022

O lume. Două lumi. Lumea de aici și lumea de acolo. Lumea de la etajul 7 care se apropie încet de fereastră și-și aprinde țigara. Lumea de la 8 dimineața din ziua de marți anul 2019. Prea puține lucruri și prea multe lumi. Sau dimpotrivă. Și tu care spui, acum vom întoarce capul în partea cealaltă.

Read more...

luni, 7 februarie 2022

Câinele. Porumbeii. Tânărul care plimbă câinele. Portretul puțin mișcat al unei femei care fumează la etajul 7. Și pânza aceea de păianjen. 

De fiecare dată avem impresia că ne trezim la capătul lumii.

Read more...

miercuri, 2 februarie 2022

I like the cold weather. The cold weather keeps me warm.
I like when outside is 5 degrees below zero. At 5 degrees below zero I feel alive.

Read more...

luni, 31 ianuarie 2022

Despre o stare de bine care nu era la locul ei, la asta mă gândeam atunci. 

Read more...

sâmbătă, 29 ianuarie 2022

Bufnița care se temea de întuneric a spus
și omul care se temea de bufniță am adăugat.
Întotdeauna mai adăug ceva. Nici titlul unei cărți pentru copii nu mi se pare suficient.
Ca în fiecare sâmbătă porneam în marea expediție spre PARC.

Read more...

luni, 24 ianuarie 2022

Cine iubește invadatorii? Cine l-ar iubi pe cel puternic care-l lovește pe cel slab? Poporul german a fost iertat cu condiția să nu se mai repete. Pe ruși însă nu i-a iertat nimeni. Poate asta e problema acum. Dar cine ar fi putut să-i ierte?
De fiecare dată toți sunt încrezători că n-o să se întâmple. Și dacă se întâmplă toți sunt încrezători că se va termina repede.

Read more...

duminică, 23 ianuarie 2022

Un bărbat a construit o casă care se rotește pentru că soția lui voia să vadă în fiecare zi altceva
asta
și călătoria celor 29 de mii de rățuște de plastic pe ocenele planetei
călătorie începută pe 10 ianuarie 1992 dintr-un accident.

Read more...

sâmbătă, 22 ianuarie 2022

Înainte de a pleca ai simțit nevoia să speli câteva vase, să muți câteva lucruri prin cameră. Înainte de asta ai scris: ce bine că nu sunt un câine beagle. Dacă aș fi fost un câine beagle totul aici ar fi fost ros, distrus. Hainele ți le-ai pus unele peste altele, în vârful lor ai pus un steguleț.
Cel mai naiv gest, doi copii făcând cu mâna unui tren. La capătul călătoriei ai realizat că în trenul acela ești tu.

Read more...

sâmbătă, 15 ianuarie 2022

Când eram mic îmi imaginam că înainte de a muri unii oameni se hotărau să devină statui.
Îmi imaginez întâlnirea dintre un om și îngerul său păzitor. Unul spre celălalt alergând. Îmbrățișându-se. Apoi izbucnind amândoi într-un plâns din acela în stare să strice tot.

Read more...

În joacă declarasem ziua de 14 ianuarie ziua internațională în care ne molipsim de la ceilalți.
Mă sunase să-mi spună că au tăiat bradul și că nu se mai poate face nimic.
Cineva sosise într-un oraș mare să vândă o mandolină. Altcineva se plângea că nu știe să înoate.
Odată ce înțelegeai modelul puteai să spui ce o să se întâmple. Modelul era să faci 10 pași înainte și 10 pași înapoi.
Când treceam pe lângă cineva se auzea un mic clinchet.

Read more...

E enervant când o țară nu-și mai găsește locul.

Read more...

sâmbătă, 8 ianuarie 2022

Nu poți să spui nimănui că totul va fi bine. Îți va răspunde că știe sau că nu ai niciun drept să spui asta.

Te-ai trezit. Am așteptat să te trezești. Aveam planuri mari cu tine. Dar tu ai spus că nu te simți bine, că nu ai niciun chef. Creierul tău e lapoviță și ninsoare.

Read more...

Oricând vei citi asta e aceeași oră târzie din zi sau din noapte. Dacă e iarnă nu ninge. Dacă e vară e potop. Iar tu faci același lucru pe care l-ai făcut de atâta timp. Stai pe scaunul din bucătărie și fumezi o țigară. Doar că acum îl faci mult mai bine.
Ca de obicei intri singur în carantină.

Read more...

vineri, 7 ianuarie 2022

Îmi place să mă urc în trenurile care merg spre nord chiar dacă trebuie să cobor după nici 122 de kilometri. Chiar dacă sunt mai aglomerate. În primele 5 minute întotdeauna mă întreb dacă m-am urcat în trenul corect.

Aici e atât de frig. Poate că o să ningă, am spus arborând solemnitatea omului de la meteo.
Pe 7 ianuarie e foarte trist pentru că oamenii nu au stricat pomii de crăciun iar luminițele acelea merg în gol. Pentru că oamenii, pomii de Crăciun, luminițele acelea, totul merge în gol.

Read more...

sâmbătă, 1 ianuarie 2022

Era o noapte obișnuită. Era 3 și 8 minute. La ora 6 se vor auzi pașii celor care se întorc de la petrecere. Îmi imaginez că stau de pază la un depozit de muniții. Nu am voie să dorm. Dezleg cuvinte încrucișate, adun în minte diverse lucruri. Pun ceasul să sune fix peste 10 ani.
E totuși 3 și 18 minute și nimic nu e adevărat.

Read more...

sâmbătă, 25 decembrie 2021

Te uitai la doi tineri care alergau până la jumătatea drumului apoi se întorceau. Te întrebai care e rostul, însă nu după asta se conduceau. Fata era rea. Îl bătea tot timpul peste obraz.
Te uitai în grădină. Nici pic de zăpadă, spuneai.

Read more...

Ne gândim la un milion de lucruri apoi ne ridicăm din pat. Încercăm să parcurgem același drum pe care l-am parcurs și diminețile trecute. Comparăm cele două imagini și identificăm cel puțin 3 lucruri diferite.
Oamenii optimiști transmit mesaje optimiste. Totul va fi bine! Azi e sâmbătă!
Le scriu pe zidurile clădirilor sau în palmă.
Ascultăm colinde în surdină ca și cum ne-am feri de ceva.
Peste tot se așază vocile vecinilor ca o ninsoare de care n-am avut parte.

Primele două ore ale dimineții sunt întotdeauna cele mai grele.

Read more...

duminică, 19 decembrie 2021

Vecina face gogoși iar eu un etaj mai sus încerc să găsesc două cuvinte de care să mă agăț. De asta îmi place cel mai mult aici.

Privește cerul!
Ba nu, uită-te pe fereastră!

Read more...

sâmbătă, 18 decembrie 2021

Trebuie spus că niciodată nu mi-a plăcut turta dulce. Am cumpărat 5 pungi cu turtă dulce și azi m-am hotărât să le mănânc. În fiecare pungă sunt 20 de bucăți de turtă dulce în formă de brăduți.

Read more...

Ei au cumpărat un brad de Crăciun și o barcă. Au pus bradul de Crăciun în barcă. De la difuzor se auzea: Cei care vor să salveze lumea trebuie să coboare la stația următoare.

Ea a spus, hai să fugim, și noi am urmat-o. Fuga noastră s-a răspândit în tot orașul.
Uneori trebuia doar să deschidem bine ochii.

Read more...

vineri, 17 decembrie 2021

Pe 15 decembrie am donat sânge pentru a cincea oară anul acesta, dar asta nu mă face mai bun.
Am să fac o listă cu toate faptele mele și în dreptul fiecăreia am să scriu ASTA NU MĂ FACE MAI BUN.

Read more...

duminică, 12 decembrie 2021

Uneori sunt atât de entuziasmat încât fac excese.
Azi am cumpărat 5 pungi cu turtă dulce.

Read more...

O întreb dacă am citit Sărbătoarea neînsemnătății. Nu cred că știe răspunsul la această întrebare, și totuși o întreb.
O întreb pentru că nu aștept niciun răspuns.
Cineva spune că a dat dovadă de toată bunăvoința cu mine și eu mă întreb cât de mare e toată bunăvoința. Dacă aș fi copil aș deschide brațele larg și aș întreba dacă e atât de mare. Ca om mare nu pot să fac asta.

Read more...

duminică, 5 decembrie 2021

Vor mai fi multe de spus despre prima ninsoare. Vor fi 4 sau 5 ninsori și noi vom decide care va fi prima. Ninsoarea de sâmbătă dimineață nu o vom lua în calcul. În primul rând pentru că nu era a noastră.
Vom vorbi mult.
În mod normal ar trebui să inventăm o limbă doar pentru iarna aceasta. O limbă pentru fiecare iarnă.

Read more...

sâmbătă, 4 decembrie 2021

Unele lucruri le spunem în timp ce ele se întâmplă, când încă nu cunoaștem deznodământul.
Niciodată nu mi-am făcut o listă de Crăciun.
De data asta îmi doresc o cameră foto Nikon D3500, un ceas Suunto 5, o chitară. Toate lucrurile astea costă enorm și nu găsesc nicio justificare ca să le primesc.

Read more...

Să uzi florile. Faci gestul ăsta ca și cum ar fi cel mai banal din lume.

Read more...

Încă trei volume de poezie. Când nu poți să rezolvi o problemă, o amplifici. Când oricum nu știi ce să faci cu celelalte 50 de volume de poezie. Când vrei puțină liniște țipi cât poți de tare. În parc un bărbat își învață copilul să țipe cât mai tare.

Zici că sunt o pătrulă. Străbat orașul să mă asigur că totul e în ordine, că totul e intact.

Poetul face exerciții simple, de înviorare.

Read more...

La capitolul următor repetăm tot ce am învățat până acum. Aș vrea să rețin măcar un semn din acest limbaj. Îmi vine în cap cuvântul câmp apoi teren de joacă.
Transmit mesajele mele mai puțin codificate către univers.
Nu e bine deloc, spun. Nu e bine deloc, repet.

Read more...

miercuri, 1 decembrie 2021

Muți lucrurile dintr-o casă în alta, însă lucrurile au ceva, au o poveste a lor. Împrumuți o carte. În compartiment te așezi pe locul tău. În jurul tău alte trei persoane. Fiecare cu povestea lui. Când se întâmplă ceva grav poveștile se amestecă. O țară e ceva grav.
La ora de desen copiilor li se cere să deseneze ceva legat de cuvântul patrie. Un copil desenează o vacă.

Read more...

sâmbătă, 27 noiembrie 2021


Toți cei care purtau numele de Sf.Andrei primeau o reducere de 20% la casă.
În parc un domn m-a rugat să-i arat cum să ajungă la lacul cu rățuște galbene, din plastic. M-am simțit apreciat și util.
Cineva a strigat după mine, apoi cu intonația unui agent de circulație a spus: mergeți! mergeți!
Totul era amuzant și prietenos cu mediul.

Read more...

miercuri, 24 noiembrie 2021

Mă uit la liniile de înaltă tensiune, la cele câteva păsări, la terenul de fotbal acoperit cu frunze. Am deci o imagine clară asupra lumii, iar ființa umană nu mai prezintă secrete pentru mine.
Calculez numărul de miracole care se petrec zilnic în lume, rata de incidență pe grupe de vârstă și sexe.
În plus e un loc în lumea asta de care trebuie să mă ocup singur.
Ca să nu dispară evit să mă uit la ceas.

Read more...

luni, 22 noiembrie 2021

Uneori trebuia să găsești intonația potrivită altfel cuvintele nu aveau sens.
Poate că așa e și lumea, o frază care trebuie spusă corect.

Read more...

duminică, 21 noiembrie 2021

Întrucât cineva pusese între noi un gard metalic simțeam nevoia să ne facem semne cu mâna. Temerile noastre erau niște construcții bizare cu multe etaje. Noaptea adormeam ușor.

Read more...

sâmbătă, 20 noiembrie 2021

Mă uit pe fereastră ca și cum aș deschide o carte aș citi două trei cuvinte și aș închide-o imediat. Se pare că și azi o să fie o zi frumoasă.
Ne îndreptăm cu pași repezi spre momentul în care nu o să se întâmple nimic.
Dacă aș fi un răufăcător aș lăsa câte un poem la locul faptei. Aș face propagandă pentru frumos.
După atâta timp pot spune că m-am obișnuit aici.

Read more...

vineri, 19 noiembrie 2021

Când te-ai urcat în taxi de la cd player se auzea o piesă clasică exact ca într-un roman de Murakami. Când l-ai întrebat, șoferul ți-a dat un răspuns greșit.
Seara ai căutat pe youtube. Voiai să mai asculți o dată acordurile acelea grave.

Read more...

miercuri, 17 noiembrie 2021

Dintr-o parte se auzea o apă sau zgomotul unor păsări speriate. Din partea cealaltă se auzeau războaiele. Se construia sau se dărâma ceva. Viața mergea cu siguranță înainte. Desigur erau și unii care făceau schimb de timbre și erau tot timpul fericiți. Eu repetam lecția sperând la o notă cât mai mare.

Read more...

sâmbătă, 13 noiembrie 2021

Citești un poem ca și cum ai spune o rugăciune.
În parc ai nimerit în mijlocul unei vânători de comori. AI FI VRUT SĂ FII UN INDICIU.
Se căuta un cowboy, o orhidee olandeză, kilometrul 0.
Erau grupuri de 2, 3, 4 sau 5 vânători. Poate că erau și unii care jucau jocul singuri, așa cum îl joci și tu, dar pe aceștia nu aveai cum să-i observi.

Read more...

Te rostogolești de câteva ori și ți se arată latura poetică. Dar asta nu durează mult și revii la starea inițială.
Nu cred că poezia ne va salva pe toți. Poate chiar nu va salva pe nimeni.
Numărăm zilele, adunăm puncte, suntem mereu pe lista scurtă.

Read more...

marți, 9 noiembrie 2021

Nu am o durere îngrozitoare de cap. Nu am febră. Nu mă doare în gât. O nouă zi a început și se va termina. Sunt în viață. Am o groază de întrebări pe care să mi le pun. Tot timpul din lume este exact TOT TIMPUL DIN LUME. Și noi îl vom petrece aici.

Read more...

duminică, 7 noiembrie 2021

Brusc mi-am dat seama că planta trebuie udată, că nu are lumină (m-am dus să-i caut lumină).
M-am speriat la gândul că ar putea avea dăunători.

Read more...

Ieri am cumpărat 140 de mere. Nu pot să nu mă gândesc la lucrul ăsta.
Am stat o oră în frig.
De unde frig? m-a întrebat.

Dacă te așezi undeva, după o vreme se așază și frigul. Pentru că cel mai bine ne e în mișcare. Pentru că doar atunci suntem cu adevărat protejați.
Seara a trebuit să le spăl. 140 de mere, 3 soiuri diferite.

Read more...

sâmbătă, 6 noiembrie 2021

Mă uit la niște oameni care fac pizza.
Câinele prieten trece pe lângă mine și nu întoarce capul.
Încerc să-mi imaginez căldura aceea.

Read more...

sâmbătă, 30 octombrie 2021

Read more...

duminică, 24 octombrie 2021

Read more...

Read more...

vineri, 15 octombrie 2021


Read more...

duminică, 10 octombrie 2021

 

Read more...


Read more...

sâmbătă, 9 octombrie 2021

Până la urmă parcul era gol. Doar cel care alerga își mai bătea capul cu el.
Un copac căzuse din senin și făcuse multă mizerie.

E ca și cum cineva ți-ar spune că pentru următoarele două zile trebuie să ai singur grijă de tine apoi totul va fi bine. Lucrul ăsta ți s-ar părea îngrozitor.

Uneori ceva se liniștea în noi și atunci puteam să mergem mai departe.

Read more...

Era o zi urâtă. Mă rugam de cineva să mă întristeze îngrozitor. Nu voia.
Mai demult îmi spusese că niciun măr nu e urât, indiferent cât de găunos era. Încercam să mă întristez singur.
Era ca și cum aș fi intrat sub o apă și mi-aș fi ținut pentru un timp respirația.

Read more...

duminică, 3 octombrie 2021

 

Read more...

sâmbătă, 2 octombrie 2021

De fiecare dată când ajung într-un anumit oraș fotografiez o vitrină. Uneori acolo e o expoziție, alteori un magazin de obiecte artizanale.
De cele mai multe ori e goală.
Dacă stau 3 zile o fotografiez în fiecare zi. De fiecare dată ea mă întreabă ce înseamnă pentru mine lucrul acesta.

Read more...

duminică, 19 septembrie 2021

Cred că am premeditat totul. În două rânduri am vorbit de CÂINE și a treia oară a apărut.
7 septembrie va fi ZIUA CÂINELUI.
Acum am găsit și un nume potrivit pentru el.

Din când în când spunea, ai grijă, și eu întrebam dacă se referă la mine sau la câine. La câine, răspundea.
Într-un fel trebuia să spună ceva.

Read more...

sâmbătă, 18 septembrie 2021

Părea oarecum nemulțumit. I-am vorbit ca unui om mare. Azi nu vom ajunge în vârf, i-am spus. 


Îl strigam CÂINE sau CĂȚEL. Nici măcar nu i-am găsit un nume potrivit pentru ziua aceea.

Read more...

joi, 2 septembrie 2021

Fata aceea face câteva exerciții de încălzire, își aranjează piciorușele și începe să alerge. Un câine latră la două lebede, dă fericit din coadă în timp ce noi ne gândim la altceva.

Read more...

duminică, 29 august 2021

Îmi spuneam că ar face bine să țină un câine în brațe. Când m-am apropiat am văzut că ținea un buchet de flori.
În magazin m-a întrebat dacă să-mi aplice reducerea și am zis da. Mi-am dat seama că nu mai puteam da înapoi.

Read more...

Zici că m-am tâmpit. Nu pot deschide cartea înainte de ora 12. Ascult cum bate vântul. De undeva se aud gemetele unei femei. Vântul ne aduce pe toți în aceeași cameră. Nu pot să-mi imaginez cum cineva se va mântui de aici.
La 2 și un pic începe să plouă. Informația asta nu schimbă cu nimic adevărul nostru.
Închid cartea și mă duc să mă culc. Verific totul de 4 ori.

Read more...

sâmbătă, 28 august 2021

Pentru siguranță ud bine mocheta, apoi îmi aprind țigara. Verific de 4 ori dacă am închis robinetul, lumina, fereastra. Mai târziu le deschid pe toate în cap.

Poate își imaginează că sunt o fantomă. Totuși nu poate pricepe de ce apar mereu între 12 și 1 și port de fiecare dată alt tricou.

Read more...

Mi-a aruncat cartea în brațe, a spus poeții ăștia, dar nu a terminat propoziția. Am cumpărat trei cărți, i-am zis, dar nu-ți las nici una.
Nu am putut niciodată să dau un volum de poezie. Singurele cărți pe care nu pot spune că le-am citit.

Până la 11:59 spun Bună dimineața. Atunci am impresia că sunt mai aproape de oameni.

Uneori mă întreb ce o să se întâmple cu cele 50-70 de volume de poezie sau câte se vor strânge până atunci.

Read more...

luni, 23 august 2021

M-au felicitat pentru raport. Au spus, să-ți dea Dumnezeu sănătate.
Am simțit nevoia să le spun
Să fie primit.

N-a fost.

Read more...

duminică, 22 august 2021

Aș vrea să desenez conturul unei țări care nu există. Să-l imprim pe tricou, să le spun, nu vă temeți, țara asta nu există, țara asta n-o să vă invadeze niciodată.
Și alte prostii de felul ăsta.
Singurul lucru bun pe care vreau să-l fac se îndepărtează îngrozitor de mine.

Read more...

sâmbătă, 21 august 2021

Într-o perioadă treceam pe lângă o cerșătoare, avea până în 25 de ani (putea la fel de bine să aibă 16 ani sau 24). Se întâmpla în fiecare sâmbătă și duminică și de fiecare dată îi dădeam 5 lei. Cu mult înainte de a-i da bani o întâlneam dimineața în drum spre serviciu. Ea se îndrepta spre locul ei. De fiecare dată mă întreba cât e ceasul. Într-o zi am visat că o rugam să aibă grijă de o plantă verde pentru mine. Nu poți să-mi ceri așa ceva, mi-a spus. De atunci n-am mai întâlnit-o niciodată.

Read more...

Am cumpărat un raft mic, negru. Îl pot folosi ca suport de flori sau suport de cărți, mi-am spus. L-am pus într-un colț al camerei. Ori de câte ori treceam pe acolo privirea mi se îndrepta spre el. Într-un fel era un intrus. Dar aveam nevoie de multe obiecte ca acesta.

Niciodată nu e un singur lucru pe care îl pierzi. Dar tu spui că ai pierdut cheile sau bricheta norocoasă, identifici deci un singur lucru.

Read more...

duminică, 15 august 2021

Ai preferat ediția de 33 de lei. Aici scrisul e mai mic, te vei chinui mai mult să ieși la suprafață.
Pe la ora 2 ai putut să spui că ziua e pierdută.

Apoi ai așteptat să se facă 12 ca să deschizi cartea.

Read more...

sâmbătă, 14 august 2021

Am tras de durerea de cap toată ziua. Căprioara a apărut pentru a treia oară, de data asta mi s-a părut ceva mai mică.
Oamenii văd semne sau comunică cu cei rămași dincolo.
Cu puțin timp înainte am întrebat, acum cu ce o să mă surprinzi. Apoi a venit răspunsul.
Mai târziu a vrut să știe dacă a fost o întâmplare. Nu, am răspuns, totul a fost calculat.

Read more...

duminică, 8 august 2021


 

Read more...

Murakami povestește cum a scris cartea, iar eu ar trebui să spun cum am citit-o. În principiu am citit în fiecare noapte de la 12 la 1.30. Excepție noaptea aceasta.

Read more...

sâmbătă, 7 august 2021

Nu mai putem să ne cățărăm în copaci. Nu mai putem să vorbim cu prietenul nostru imaginar pe stradă, nici să refuzăm să înaintăm până nu ni se împlinesc toate dorințele. Și nu mai plângem atât de des. În schimb avem o groază de avantaje de care de cele mai multe ori abuzăm.

Read more...

marți, 3 august 2021

Știu de unde vine numele meu. Poate altfel mi-ar fi spus George sau Andrei și de câteva ori pe an aș fi vizitat-o pe mătușa mea Adriana la casa ei de la țară (probabil ar fi avut o casă și la țară). Poate acolo aș fi găsit un copac lângă care să mă așez. Poate acolo timpul ar fi trecut altfel aproape ca pe insula aceea despre care uneori vorbim.
Acum nu fac decât să citesc toate astea în ceva.

Read more...

duminică, 1 august 2021

Ea zice: Acum o să spui ceva FRUMOS și INUTIL.

Read more...

În parc copiii se jucau de-a trenul, unul dintre ei era locomotiva, ceilalți trebuiau să facă un șir cât mai lung în spatele lui. Animatoarea avea o voce ascuțită, părul albastru sau violet. Pe mine mă speria puțin. La un moment dat melodia s-a oprit și ea a strigat roșu, atunci un copil a uitat ce trebuia să facă.

Read more...

În parc am văzut o căprioară. NU AM MAI VĂZUT NICIODATĂ O CĂPRIOARĂ ÎN PARC. Dar aveam niște gânduri aiurea. Poate mi-a tăiat calea ca să mi le pună în ordine. Apoi mi-am amintit de poemul Viața căprioarei al lui Bodiu. Toată ziua nu m-am gândit la nimic altceva.
Dacă i-aș fi povestit ei întâmplarea asta mi-ar fi spus că așa li se întâmplă tuturor, că nu-i nimic deosebit.
Mă întreb pe ce nume ar trebui să-i strig.

Read more...

Cred că se întâmplă ceva cu mine, citesc 5-6-7 poeme de Naum și le înțeleg. Nu rămâne nicio zonă întunecată.

Ea spunea Cioran. Eu spuneam Naum. Ea spunea Murakami. Eu spuneam Murakami și Kundera.

Read more...

sâmbătă, 31 iulie 2021

Nu vrei să mâncăm împreună mâncarea asta pentru morți?


Era Sâmbăta morților și cred că citeam gândurile fetei din fața mea care își aranja mereu părul.



Ajunsesem la capătul puterilor, acum facem la stânga a spus.

Read more...

Așteaptă-ne acolo, strigă fetița către un adult care nu apare în fotografie. Nu avem 2-3 ani, spune ea. Nu avem 12 ani, adaugă băiatul. Avem 7 ani, spun amândoi.

La ghișeu ni se cerea să facem dovada că am împlinit o groază de ani.

Read more...

marți, 27 iulie 2021

Cred că e un joc nou.
Ești un ocean? Nu. Ești o pădure? Nu. Spune de ce nu ești.

Read more...

Întotdeauna m-am grăbit să termin azi ceea ce puteam finaliza și a doua zi pentru că niciodată nu m-am putut baza pe mâine. Pentru azi mâine e un fel de ceață dincolo de care nu poți să vezi nimic. În plus, dacă aș fi pățit ceva nu voiam ca fabrica să fie vitregită de rapoartele mele valoroase.
Corectitudinea e un lucru îngrozitor.

Read more...

duminică, 25 iulie 2021

Am citit aproape toate cărțile lui Murakami, toate cărțile lui Kundera, toate cărțile Olgăi.
Mi-au mai rămas aproape toate cărțile lui Vonnegut.

Îmi imaginez că rog pe cineva să închidă ochii apoi întreb: acum ce fac?

Read more...

sâmbătă, 24 iulie 2021

Încă port încălțările de alergat iar asta mă face să mă simt mult mai bine. Jumătate din problemele mele au dispărut.
O femeie mă întreabă în ce lună suntem. Îmi dă un indiciu, nu poate fi martie. Asta înseamnă desprinderea de realitate. Mă întreb când am trăit cu adevărat.

Read more...

marți, 20 iulie 2021

Întotdeauna scap câte un lucru în preajma ei. Ea se apleacă și-l ridică.
Întotdeauna am apreciat greutatea lucrurilor mici.
Dacă sunt doi într-o barcă unul nu-și va aminti nimic.

Read more...

duminică, 18 iulie 2021

Ultimele cuvinte pe care mi le-a spus au fost în engleză. De vină erau filmele americane sau poate doar așa putea fi ea sinceră.

Obișnuia să-mi spună unde e. Acum sunt la Vulcanii noroioși. Acum beau cafeaua cu tine. Și sfârșea cu honey, I'm home. De vină erau nesuferitele de filme americane, însă era departe de a fi acasă. Făcea cele mai mari prostii. Spunea că voia să fie ținută minte.

În rucsac punem mai întâi lucrurile comune. Pelerinele de ploaie, foliile de supraviețuire, fluierul, briceagul, lanternele frontale. Apoi lucrurile personale.

Read more...

sâmbătă, 17 iulie 2021

Citesc ultimele însemnări și îmi spun: Ăsta e universul! Asta e tot ce am putut eu să rețin. Acum nu trebuie decât să învățăm să supraviețuim.


Unii oameni sunt mări și oceane iar alții sunt porturi. Nu cred că avem de ales.

Coboram scările și ea îmi spune I haven't seen you for a long time și mă lovește în brațul drept. Există un univers în care lucrurile astea se repetă la infinit.

Read more...

duminică, 11 iulie 2021

Găsesc inutilă mișcarea asta pe care o fac în fiecare sâmbătă și duminică, merg mult, transpir mult, mă așez pe o bancă și îmi aprind o țigară. Uneori oamenii trec pe lângă mine. Mă scuz, locul meu nu e aici, le spun. Mă mențin în formă, dar nu știu pentru ce.

Read more...

joi, 8 iulie 2021

Mă uitam la un nor ce semăna cu harta României sau cu un elefant. Îmi spuneam ce joși sunt norii pe cerul patriei noastre în dimineața asta.

Read more...

luni, 5 iulie 2021

Când am luat autobuzul spre Sf. Gheorghe toți ceilalți cereau bilet spre Sfântu, numai noi am cerut două bilete spre Sf. Gheorghe. Am fost învățați de mici să ne exprimăm cât mai clar dorințele.
Când ajungeam în orașe ca acesta opream trecătorii pe stradă și-i întrebam ce putem vedea aici în următoarele două ore. Toți erau politicoși. Nimeni nu a răspuns nimic.
Într-un oraș mare o femeie cu bicicleta a oprit lângă noi și ne-a întrebat cu ce vă pot ajuta.

Read more...

duminică, 4 iulie 2021

Pot să mă uit în ochii tăi în această fotografie. Nu știu la ce te uitai și de ce aveai fața aceea de copil fericit. Acum nici nu mai contează. Toți am ajuns la locurile noastre înainte de marile catastrofe.

Read more...

Am mari așteptări de la minutul 33 al acestei partide. Când mă uit la ceas și e și 33 îmi spun că totul va fi bine. Pentru prima dată port un tricou alb. Întâmplarea asta are un nume.

Ea spune, aș vrea să te chem aici, în dezordinea inițială a lucrurilor.

Read more...

vineri, 2 iulie 2021

În pauza de prânz m-a prins ploaia. Mă uitam cu superioritate la cei care se adăposteau pe lângă clădiri ca pe lângă niște cloști cu pui de aur.
De fapt de la un punct încolo nici nu mai conta.



Primii 1,700 de pași i-am făcut în sufragerie.

Read more...

sâmbătă, 26 iunie 2021

Dădeam cu var, îmi reparam toate greșelile. Ea spunea că am tendința de a ascunde lucrurile sub preș.
Furtuna pe care o așteptam n-a mai venit. A rămas un punct undeva.
Cumpărasem o cutie cu bomboane pe care voiam să le ofer tuturor oamenilor. De fapt voiam să văd dacă oamenii sunt mai mult buni, sau mai mult răi.
Dacă cineva m-ar întreba ce cred despre această planetă i-aș spune că nu m-aș băga pe ei, eu i-aș lăsa în pace.

Read more...

Îmi place anul în care m-am născut. Îmi plac luna și ziua. Dacă ar fi trebuit să scriu o dată perfectă aceasta ar fi fost. Dar aici s-a terminat totul.


În anul 2020 (anul pandemiei noastre) pentru câteva zile am crezut că am murit. Apoi cineva a spus ceva, a pus o virgulă undeva și textul a putut fi citit altfel. A fost aproape ieșirea perfectă.

Read more...

vineri, 25 iunie 2021

Am văzut o gărgăriță cum zbura destul de haotic în jurul becului din bucătărie. Când am întins mâna spre bec, brusc s-a liniștit și s-a așezat pe podul palmei mele. Am dus-o în balcon, acolo sunt câteva plante verzi, câteva flori.

Read more...

sâmbătă, 19 iunie 2021

Uneori mă cheamă să inspectez realitatea, să mă asigur că totul e în regulă, că nimic ce nu poate fi gestionat nu se întâmplă.
Atunci îmi iau rolul foarte în serios. Mă așez în mijlocul camerei, închid ochii și aștept.
În vis cineva țipă la mine că n-am făcut suficient de mult pentru ceilalți.

Read more...

marți, 15 iunie 2021

Portarul a zis: Vă salut. Polițistul a oprit circulația ca să trec. Fata aceea a zis: LUAȚI LOC.

Read more...

luni, 14 iunie 2021

Într-o zi am văzut patru curcubeie, i-am zis.


Și asta ce înseamnă? a întrebat.


Nu știu, că nimeni n-a mai văzut patru curcubeie în aceeași zi.

Read more...

Faptul că port încălțările de alergat mă face să mă simt mult mai bine. Aștept în fiecare clipă ca cineva să îmi dea startul. Acum fugi, ar spune. Acum fugi!

Read more...

sâmbătă, 12 iunie 2021

Avantajul unei geci atât de subțiri e că se usucă repede. Dezavantajul e că la capătul ei nu te așteaptă nimic.
Îți recuperezi pachetul de țigări pe jumătate ud.
Îți spui că întotdeauna ai știut să te oprești la timp, că ai fost pe jumătate ridicol, că ai putut să privești în sus și-n jos.

Read more...

Houston, I have a problem. Ar fi bine să poți spune asta și sute de ingineri și sute de fizicieni să-și bată capul zi și noapte ca tu să fii în regulă, să te întorci în siguranță pe pământ, pământ pe care nu l-ai părăsit nici măcar o clipă.
Însă sute de ingineri, sute de fizicieni, nici sute de brutari sau poeți nu pot face nimic.
De la înălțimea apartamentului tău îl auzi pe același vecin întrebând pe cineva dacă e bine. Un nor amenințător se apropie de oraș.

Read more...

miercuri, 9 iunie 2021

De data asta potopul a început imediat ce am intrat în casă. Un vecin m-a întrebat dacă sunt bine. Chestia asta m-a făcut curios. Am așteptat până în ultima clipă să-i răspund.

Read more...

duminică, 6 iunie 2021

Nu poate fi Adrian a spus pentru că Adrian aleargă. Asta aș vrea să se știe despre mine deși lucrul ăsta a fost adevărat o singură dată săptămâna trecută.


Uneori trec pe lângă o biserică catolică. Aș vrea să intru acolo și să întreb ceva. Sunt curios dacă o să-mi răspundă.


Dacă lucrurile vor merge cu adevărat prost m-am hotărât să falsific buletinul de analize. De data asta vreau să țin totul pentru mine.

Read more...

De ce mă temeam s-a întâmplat. Sunt unul din personajele din cărțile lui Kundera.

Read more...

sâmbătă, 5 iunie 2021

Când eram mic eram un plângăcios. Plângeam aproape din orice. Apoi pe la 14 ani m-am oprit. De atunci s-au întâmplat lucruri îngrozitoare, dar eu am mai plâns doar de două ori. O dată după ce un avion a fost doborât și am auzit niște oameni cântând ceva foarte trist într-o limbă din care nu înțelegeam nimic și a doua oară când am auzit o sirenă. De ceva timp cred că pot să plâng din nou.

Read more...

Am mai cumpărat trei volume de poeme. Când am ieșit m-am îndreptat fără să vreau spre mijlocul străzii. Mașinile treceau în viteză, m-am oprit însă la timp.
Nu sunt mulți cei care sesizează micile mele abateri.

Acum un an am confundat ora 7 cu ora 8. Era opt fără 20, ne îndreptam spre stația de autobuz crezând că mai avem timp să bem și o cafea. Însă autobuzul plecase de la 7. Atunci mi-am dat palme în cap.
Uneori cred că ne lipsește muzica, cea care poate să strângă toate lucrurile la un loc.

Read more...

vineri, 28 mai 2021

Ne uităm la lustra din sufragerie ca la un zeu. Așteptăm să se miște puțin și sărim din pat, spunem asta e, nu credeam că o vom lua de la capăt atât de curând.


Însă sunt zile întregi când lustra nu se mișcă deloc.

Read more...

sâmbătă, 22 mai 2021

Mă întrebam ce or să spună vecinii dacă potopul începe după ce intru eu în casă. Însă nu s-a întâmplat așa. Potopul a început mult mai târziu în seara aceea.
A doua zi am văzut un arici. Îmi spuneam că ăsta e singurul lucru bun care se poate întâmpla în orașul acesta. Dar nici nu știu dacă era viu.

Visam ceva. Acum du-te, mi-a spus.

Read more...

marți, 18 mai 2021

Îmi amintesc că-mi spuneam că dacă scap de intersecția din Vitan n-o să mor niciodată. Nostalgia, cred.

Read more...

joi, 13 mai 2021

Se presupune că am ajuns nu știu unde și ne-am pitit.



Ea îmi pune întrebări capcană. Spune, acum vreau să te salvez.

Read more...

duminică, 9 mai 2021

Pe stradă copiii se iau la întrecere cu mine. Mamele lor rămân mult în urmă. Se opresc la un metru înaintea mea și își spun, te-am întrecut. Niciodată nu am știut ce înseamnă asta.

În vis îi spun unei fete pe care o cunosc vag să planteze o plantă și să aibă grijă de ea pentru mine. Nu poți să-mi ceri asta, îmi spune.

Read more...

sâmbătă, 8 mai 2021

Douăzeci și unu de mii de pași am făcut în orașul acesta. Ne întâlnim în toate parcurile, a spus. Iar eu mă întreb cum funcționează legile probabilității, cum doi oameni pornind din puncte diferite ale orașului, la momente diferite ale zilei se întâlnesc într-un punct comun. Și de ce aceste legi nu se aplică la fel tuturor. De ce despre unii nici nu știu dacă mai locuiesc în orașul acesta.

Read more...

miercuri, 5 mai 2021

Ne lipsește certitudinea că ceva îngrozitor s-ar fi putut întâmpla sau că ceva bun va ieși din toată chestia asta. De aici deriva noastră. Într-o zi vom salva lumea, nu lumea asta, dar într-o zi o vom salva. Rămân frânturi de amintiri ca și cum o explozie uriașă ar fi avut loc. Strângem resturile ca să înțelegem ce s-a întâmplat.

Read more...

luni, 3 mai 2021

În noaptea de înviere am vrut să plouă mărunt. Am văzut o dronă survolând locul. Cineva s-a apropiat de mine și mi-a dat lumină. Altcineva m-a rugat să-i dau lumină. Ăsta e momentul meu favorit.
Din când în când mă uitam la cearcănele unei fete de lângă mine.
Când am ajuns în fața blocului am avut impresia că sunt un astronaut care a pus pentru prima dată piciorul pe lună.

Read more...

Pun toate volumele de poezie în rucsac și mă duc în parc. Mă uit la cei care sunt acolo.
Când împarte mâncare mama îi întreabă înainte dacă primesc.
Într-un oraș străin aș putea să fac asta.

Read more...

vineri, 23 aprilie 2021

Bătrânul a ieșit în balcon. I-a spus, dacă tot ai chef să cânți la muzicuță, ieși în balcon. Bătrânul a ieșit în balcon și a cântat la muzicuță. Sau poate și-a spus singur, nu cânt chiar atât de rău la muzicuță, ce ar fi să ies în balcon?

Read more...

duminică, 18 aprilie 2021

Vom reface orașul așa cum a fost mai demult. Aici, ne arată spre un anumit loc, era un pod, vom reface podul. Pe sub pod trecea o apă, vom reface apa. Acum avem puterea asta. Acum putem să o luăm de la capăt. Ne vom întoarce în timp. O să ne plimbăm pe străzile acelea. O să ne facem încet nevăzuți.

Read more...

sâmbătă, 17 aprilie 2021

Nu-mi place ziua de sâmbătă pentru că sâmbăta trebuie să mă tund și să-mi scurtez barba.
Nu-mi plac zilele de sâmbătă și duminică pentru că trebuie să mă duc în parc. Nu știu dacă îmi plac în mod special oamenii nici dacă aș salva această planetă.
Mănânc ca să pot spune da dacă cineva mă întreabă dacă am mâncat.
Din același motiv mai tot timpul sunt bine.

Read more...

Siguranța pe care ți-o dă istoria că nimic rău nu se poate întâmpla decât așa cum s-a întâmplat. Însă eu nu cred chestia asta.
De multe ori mi-am propus că atunci când visez ceva urât să merg până la capăt, să nu încerc să mă trezesc dar niciodată nu am reușit.
După o vreme m-am întors la toate lucrurile care nu mi-au plăcut.

Read more...

marți, 13 aprilie 2021

Totul e perfect. Rămâne gustul amar al victoriei. Visezi că te uiți pe vizor și citești cuvântul WAKE sau AWAKE. Adormi cu convingerea că a doua zi vei uita tot.

Read more...

marți, 6 aprilie 2021

Suntem cu adevărat norocoși. Niciodată n-am știut ce cred ceilalți despre noi.

Read more...

duminică, 4 aprilie 2021

Îi întrebam dacă pasărea aceea venea mereu la geam.
Era ca în filmul acela în care ne lăsam pantofii la ușă și a doua zi nu-i mai găseam.

Read more...

duminică, 28 martie 2021

Ție îți priește pământul, mi-a spus, pentru că ceea ce cauți tu e cu siguranță aici. Ceea ce caut eu e doar în mod accidental aici. De aceea șansele tale sunt mai mari.

Read more...

duminică, 21 martie 2021

Orașul nu e decât un punct care se lărgește.
Înainte de a se culca își povestea întâmplările de peste zi. Uneori le schimba finalul. Făcea asta de când se știa, doar așa reușea să adoarmă. Își trăia viața ca și cum ar fi fost a altcuiva. Ca și cum n-ar fi avut nicio obligație față de acea persoană. Uneori se întreba cât va mai dura.

Read more...

Și ce trebuia să salvăm erau îndoielile noastre, nu certitudinile, ceea ce credeam noi că e adevărat nu ceea ce demonstrasem că e adevărat.
Cineva își propusese să tacă. Pe masă întinsese cele câteva piese de puzzle.
Și acum ce fac?

Read more...

sâmbătă, 20 martie 2021

După cum vă dați seama aici lipsește ceva important care ar fi dat o altă dinamică poveștii.
Dacă e să ne gândim la pahar, putem afirma că jumătate a fost eșec și jumătate refuz.

Read more...

sâmbătă, 13 martie 2021

La ora 20.35 o mamă își plimba copilul pe aleile cele mai întunecate ale parcului. Un tânăr stătea pe o bancă de parcă ar fi fost miezul zilei și s-ar fi uitat la un soare strălucitor pus la perete. Niște copii jucau ping-pong cu câștigătorul.

Read more...

duminică, 7 martie 2021

Azi e o zi frumoasă. Dar și ieri a fost o zi frumoasă. Cerul a fost înnorat, nu mai mult de 5 grade. Dimineața câțiva fulgi de zăpadă.
Din punctul meu de vedere ieri a fost o zi mai frumoasă. În parc nu mai mult de 15 persoane.
Nici ieri dar nici azi n-am simțit nicio plăcere să mă plimb.

Read more...

sâmbătă, 6 martie 2021

Mă gândesc să cumpăr două bilete la o piesă de teatru la care n-am să mă duc niciodată. Asta înseamnă să faci ceva concret.

Read more...

marți, 2 martie 2021

Îmi aprind o țigară, fac mult scrum. Oamenii ies în fața casei, pun scrumul de țigară în saci mari de gunoi. A doua zi îi vor chema să-l ia.

Ea se uită la mine și spune, am îmbătrânit. Îmi pare că spune ceva despre univers.

Cred că se împlinește un an sau se va împlini în curând de când știu.

Read more...

duminică, 28 februarie 2021

Uneori e ca și cum am vorbi despre apa de pe marte. Ne transmitem câteva gânduri bune care rezistă o singură zi. Mediul e foarte toxic. Sunt spărgătorul de gheață care eșuează undeva la mijlocul drumului.

Read more...

sâmbătă, 27 februarie 2021

Îți spun, odată am ieșit în hanoracul roșu până în fața blocului. Pe unul din pereți scria, ai să înțelegi mai târziu. Mă gândesc să ameninț într-o zi pe cineva cu asta.

Tatăl meu a fost mecanic auto. Eu am vrut să devin electrician.



Nu știu de ce dar nu pot să merg cu ochii închiși. Ori de câte ori încerc ajung pe marginea drumului.
Îmi imaginez că merg pe o bicicletă cu roți ajutătoare. Și de aici pământul se vede bine îmi spun.

Read more...

Oamenii râd, râd și se urcă în mașină ca și cum ar ploua și s-ar feri de picăturile de ploaie. Însă nu plouă. Ceilalți duc greutăți. Nu mai știu cine e durerea asta de cap. Pentru că citesc poezie ea îmi spune că ar trebui să mă simt protejat. Poate că există un înger acolo pe care nu l-a văzut încă nimeni.
De trei săptămâni m-am trezit și m-am întrebat cum mă simt. De fiecare dată rezultatul a fost negativ. Poate ar trebui să renunț la chestia asta.
În vis toți care au locuit vreodată în blocul acesta se întorc. Chiar și cei morți. Toți par îngrozitor de îmbătrâniți.

Read more...

duminică, 21 februarie 2021

[...]

Read more...

Cuvântul zilei era consistență. Vom încerca să aprofundăm cuvântul consistență.
Jocul nostru era ca în fiecare zi să găsim câte un cuvânt.

Read more...

sâmbătă, 20 februarie 2021

Au trecut deja 14 zile de când mă trezesc în fiecare dimineață și mă întreb cum mă simt. Într-o zi am ajuns chiar până la jumătatea drumului.
Faptele ne ajută să ne deplasăm dintr-un punct în altul. Gândurile ne fac să părem mai mari.

Am cumpărat un mic kit de prim ajutor. În fiecare an cumpăr câte un lucru care se poate dovedi crucial.
Odată am trecut pe lângă un grup care s-a înarmat cu niște bețe pentru că în zonă fusese văzut un urs. Nu că nu ne-ar fi fost frică, însă gândul acesta ne repugna. Sau poate ne era mai ușor să ne punem în pielea unui animal hăituit.

Read more...

Unele vise nu au niciun sens. Te întorci în magazin să-ți recuperezi șapca. I-o descrii operatoarei, îi spui că e gri și are puncte mici albe. Operatoarea dă din cap, scoate șapca învelită de data asta într-o folie de plastic și îți cere să o recunoști. E o șapcă, îți spui, nu un om. Și nici măcar nu sunt mai multe. Operatoarea te conduce în partea administrativă a magazinului, mult mai vastă și care se întinde pe mai multe etaje. Te lasă să aștepți într-o cameră foarte spațioasă. Te uiți la perdeaua care e aranjată puțin strâmb.

Acum înveți o fată să vorbească limba rusă. E primăvară afară dar nu ești deloc mulțumit.

Read more...

duminică, 14 februarie 2021

Ești în vizită aici. Încerci să nu strici prea multe lucruri în apartamentul de la etajul unu de unde urmărești toate semnele. Mai devreme ai văzut doi tineri, un el și o ea, fiecare ținând în mână câte un trandafir galben. Și ei sunt în vizită aici.


În librărie o fată îi spune alteia, honey, mai stăm mult aici?
Convingerea fiecăruia că cineva aude tot ce spunem.

Read more...

Melodia aceasta e ca cearșaful ăla alb cu care acoperim lucrurile prin casă înainte de a pleca în vacanță.

Read more...

sâmbătă, 13 februarie 2021

Cineva ar putea crede că vorbim despre o anumită persoană pe care o înzestrăm cu puterea de a tămădui pământul de toate bolile, însă în realitate niciodată nu facem asta. Vorbim despre reflexia ei pe anumite suprafețe. Greu de spus ce fel de suprafețe sunt acelea și dacă oricine se reflectă la fel în ele.


Până la urmă creăm niște lumi posibile care ne îndepărtează tot mai mult de realitate.


Poate ar trebui să ne împrumutăm amintirile celor care știu să le povestească cel mai bine.

Nu ai uitat nimic?
Ba da.

Read more...

Am trecut pe lângă un bloc, mi-am spus, aici locuiește ea, de aici emite gânduri și fapte pentru tot universul. Cineva a pictat-o,
nu semăna deloc cu ea, dar măcar cineva a făcut lucrul acesta.
Altcineva a privit tabloul.
Tot ce și-a dorit a fost să nu fie uitată.
Nu pot să uit cât de speriat a fost pictorul când ne-am întâlnit întâmplător în supermarket, vă las să vorbiți a spus, dar după un minut s-a întors și n-a mai plecat de lângă noi.
Ne-am speriat ca proștii.
Nu pot să spun că a ajuns într-un loc mai bun, atâta timp cât un astfel de loc nu există.

Read more...

miercuri, 10 februarie 2021

Am fi putut fi fiecare în banca lui, în stația lui de autobuz așteptând ceva ce nu s-ar fi lăsat prea mult așteptat. Am fi avut fiecare un parc al lui, sau același parc cu intrări și ieșiri diferite, în care nu s-ar fi întâmplat nicio coincidență, în rest un parc obișnuit. Nu ar fi impresionat pe nimeni. În schimb suntem aici și ne uităm unul la altul și nu spunem nimic.

Read more...

M-am trezit și am zis Sunt bine! Sunt bine! Apoi am repetat lucrul acesta până mi s-a șters din cap.


De fapt aveam o ușoară febră și o usturime în gât. Dar chestiile astea le am de ceva timp și nu-mi dau seama dacă nu sunt cumva rodul imaginației mele.
Dacă lucrurile stagnează nu pot să-mi dau seama de nimic.
Odată chiar m-am întrebat dacă sunt viu.

Read more...

luni, 8 februarie 2021

Cei care au avut ceva de spus au vorbit. Ceilalți au tăcut. Nimeni nu a câștigat nimic din asta.
Nu sunt de acord cu îndemnul să te cunoști pe tine însuți. Cunoașterea asta trebuie să fie ceva colateral. Un efect secundar.
Nu te faci bine din asta.

Sunt un obiect aterizat pe pamânt și oamenii încă nu s-au prins ce să facă cu mine. Nu pot să-i trag de mânecă și să le spun că sunt un desfăcător de conserve.

Read more...

sâmbătă, 6 februarie 2021

E ca și cum te-ai pregăti să escaladezi vârful unui munte. Te trezești într-o dimineață, te îmbraci, mergi până la jumătatea drumului și te întorci. Nu ești pregătit pentru asta, cel puțin nu azi. Nu ai starea de spirit necesară, deși ți se cere doar să fii odihnit.
O săptămână mai târziu procedezi la fel numai că de data asta mergi până la capăt.

Realitatea e tot ce se întâmplă între două propoziții. Nimic nu e inofensiv aici.

Read more...

duminică, 31 ianuarie 2021

Pădurea mi-a întors spatele. Imaginile dispăreau unele după altele și rămânea fundalul gol. Am crezut că vedem luminile orașului dar erau doar ochii unui animal speriat ca și noi.
Când am ajuns la primul magazin am cumpărat o sticlă de apă și am băut-o. Așa am avut certitudinea că am scăpat.

Am crezut că ziua aceea mă va bântui mult timp.


Aceasta a fost doar una din următoarele ultime dăți.

Read more...

sâmbătă, 30 ianuarie 2021

Cel mai mult îmi lipsesc porumbeii care se lovesc de fereastră. Nu pare să li se întâmple ceva rău însă zgomotul e destul de puternic.


Notăm ceea ce ni se întâmplă cu X.


Azi am trecut pe lângă doi copaci pe care nu i-am văzut niciodată.

Read more...

vineri, 29 ianuarie 2021

Uneori strigam a cui este pierderea asta însă nu răspundea nimeni. Visam că mă îndreptam spre un oraș din Cehia într-un atelaj tras de niște oi, cai și doi câini. Primul lucru pe care îl vedeam era centrala termică, un coș uriaș din care ieșea un fum cenușiu.

Read more...

joi, 21 ianuarie 2021

Când m-au văzut M. a spus, parcă te-ai mai îngrășat iar I. a zis, parcă ai mai slăbit. Până la urmă au căzut de acord că sunt neschimbat. Mă întreb dacă ar fi putut fi invers.

Read more...

miercuri, 20 ianuarie 2021

La un moment dat vei învăța să deosebești oamenii. Acum toți par la fel. Dar la un moment dat o să-i deosebești.
Acum toți își aprind țigara, toți stau pe scaun, toți deschid cartea la aceeași pagină.

Read more...

sâmbătă, 16 ianuarie 2021

Acum câțiva ani când mi-au cumpărat un pulover verde au spus, am ales un pulover verde ca șocul să nu fie prea mare pentru tine.
Câțiva ani mai târziu ea mi-a dăruit un hanaroc roșu. Au avut dreptate, șocul într-adevăr nu a fost foarte mare.



Uneori e ca și cum aș pune frână brusc. Toată atenția cade pe un obiect stingher.

Poate că totul va dura până când fata aceea va învăța în sfârșit să se dea cu rolele. Numele ei este Sonia pentru că nu se potrivește cu nimic altceva.

Read more...

Un om ar trebui judecat pentru lucrurile mici pe care le poartă cu el. O carte și un conifer cât o palmă într-un ghiveci, asta aveam în sacoșa de hârtie. Pentru asta trebuia să dau explicații.



O pasăre mare ciugulește ceva imaginar în zăpadă.
Trebuie să intri în stare, a spus.

Read more...

duminică, 10 ianuarie 2021

Aleea nu e luminată. Închid ochii și încerc să merg cât mai drept. Îmi amintesc că pe drumul ăsta m-am rugat. Mă trezesc pe marginea drumului, cu un picior în noroi. Ești de groază, îmi spun. Un alergător își face apariția. Apoi mă depășeste.

Read more...

Cerul e senin. Pe trotuarul de vizavi nu e parcată nicio mașină.
Toți sunt plecați undeva.

Becul din apartamentul de sus e în continuare aprins.


Azi nu se întâmplă nimic.

Read more...

sâmbătă, 9 ianuarie 2021

Eram tare mândru de mine că îmi tăiasem unghiile de la picioare înainte de a pleca. Orașul acela era în pantă, de multe ori ne cădeau lucrurile pe care le țineam în buzunare. Până atunci nu fusesem decât de două ori la capătul lumii.



La ce te gândești, aș fi putut s-o întreb pe fata de 17-18-19 ani din fața mea. Se ridicase în picioare să tragă draperiile ca soarele orbitor să nu ne mai intre în ochi.



Seara mergeam să vedem niște rațe cum zboară deasupra unui lac.


În perioada aceea am frământat de două ori și de fiecare dată a fost un succes răsunător.

Secretul e să nu ai niciun fel de griji, i-am spus. Apoi ne imaginam cum ar fi să deschidem o brutărie într-un sat uitat de lume.
Noaptea am visat că locuiam într-un loc cu oameni foarte înalți.

Read more...

joi, 31 decembrie 2020

Dacă aș fi pe stația spațială aș vedea cum grijile oamenilor se deplasează de la stânga la dreapta ca un front atmosferic.


Grijile oamenilor au staționat o vreme deasupra orașului nostru.



Întotdeauna ne-am propus că dacă ne prinde ora 2 și noi n-am ajuns nici la jumătatea drumului să ne întoarcem, dar niciodată nu am făcut-o.

Se aud voci și oameni care aleargă prin casă.
În apartamentul de sus cineva a uitat becul aprins câteva zile.

Read more...

marți, 29 decembrie 2020

După ce ne-am chinuit să le mutăm ne-am dat seama că toate lucrurile sunt la locul lor într-un fel anapoda.



Va veni o zi când ne vom da măștile jos și vom vedea că am îmbătrânit și că toate grijile noastre au dispărut.

Dacă am fi la capătul lumii acum am face avioane din hârtie.

Read more...

luni, 28 decembrie 2020

Lucrurile vagi plutesc mai ușor decât cele foarte concrete.


Un sentiment poate să fie vag.



În apartamentul de sus copilul aleargă. Când nu aleargă plânge că a stricat jucăria cea nouă.
Dacă e fată îi vei pune numele Ana și ai scăpat de orice grijă.
Dacă e băiat îi vei spune Matei.


În orașul acesta ploaia s-a oprit la 7.33.

Aici începe o propoziție nouă.

Read more...

Îmi place chestia asta: O mașină trece pe lângă tine și pe scaunul din dreapta ai impresia că vezi pe cineva cunoscut. Dar nu ești sigur de asta. Fata întoarce capul spre tine iar privirea ei e pe jumătate surprinsă. Dar nu schițează niciun gest.

Nu am uitat nici acum un grup de 5 chinezi, patru băieți și o fată. Călătoreau în picioare într-un tren spre București. Fata avea tatuat un păianjen pe umărul stâng.
Dacă lucrul acesta s-ar fi petrecut într-un film am ști ce s-a întâmplat după.

Poate că tot ce rețin e neimportant.

Read more...

duminică, 27 decembrie 2020

Am visat că am ieșit dintr-o clădire și am început să dansez ceea ce e ciudat pentru că eu nu am ureche muzicală și nici nu simt ritmul. Nici nu am observat că cineva se uita la mine, însă melodia aceea avea ceva.

Totul pare atât de real încât încerc să-mi amintesc ce am făcut zilele trecute.

Read more...

vineri, 25 decembrie 2020

Binele este o chestie vagă. Tot binele din lume este o chestie și mai vagă.
În plus în lume nu există niciun bine.



Sunt lucruri care ni s-au întâmplat când am fost mici și le povestim tot timpul ca și cum nimic altceva nu merită povestit. Poate că sunt singurele cu care nu ne rușinăm.

Ar trebui să ne amintim mereu momentul când am început să povestim.

Read more...

Sunt tot felul de ritualuri pe care le practicăm M-am așezat pe Nici nu mai știu unde și am așteptat.



Se naște o legătură între cel care construiește un lucru și cel care îl distruge.


Poți distruge un lucru dintr-o singură lovitură sau îl poți dezmembra cu minuțiozitate.


Construim lucruri, ele sunt faptele noastre. Uneori au forme destul de vagi.

Read more...

sâmbătă, 19 decembrie 2020

Un bec care se arde nu se schimbă imediat de regulă se așteaptă o săptămână până când lucrurile devin cu adevărat insuportabile. La fel o ușă care scârție. Un scaun care se mișcă ori de câte ori te așezi pe el se repară abia după câteva luni. Toate chestiile astea sunt scrise în ghidul micilor reparații prin casă pe care îl citesc în paralel cu ghidul celui care nu are nimic de spus. Pentru că ce este viața aceasta pentru care nu trebuie să ne facem griji mă întreb.

Read more...

duminică, 13 decembrie 2020

Mi-a făcut astrograma a zis nu te cunosc.


Poate că lucrurile nu vor mai fi niciodată atât de simple.

E ca și cum aș spune mi-aș fi dorit să ningă dar îmi place atât de mult că plouă.



Trebuie spus că acel câine avea încredere în mine. De aceea m-au luat cu ele, ca el să stea liniștit. O vreme a bolit. Într-o zi l-am văzut în oraș departe de locul acela.


Uneori pot spune cu precizie ce urmează.

Read more...

Toate lucrurile au venit din același loc în același timp. Pe etichete erau niște chestii îngrozitoare pe care n-ai vrut să le știi.



Am ieșit în oraș. Tânăra fată își plimba câinele negru prin cartier. În unele dimineți locul ei e luat de o doamnă în vârstă care se deplasează greoi.
Orice reper îți e de ajutor însă uneori trebuie doar să închizi ochii și să înaintezi.

Chiron a fost descoperit pe 18 octombrie 1977. E considerat atât o cometă cât și o planetă pitică.

Uneori ca să-mi amintesc ceva mă gândesc la lucruri ciudate cum ar fi la ce oră am mâncat ieri.
Alteori mă sperii cât de ușor prind lucrurile în cădere.

Read more...

miercuri, 9 decembrie 2020

Era ca și cum aș fi mers prin deșert, din când în când mi se părea că zăresc câte un om. Nu sunt mulți cei care ar fi ieșit din casă pe vremea asta, i-ai fi putut ține într-o palmă.


Poate cantitatea de apă era ceva ce nu puteam suporta.



Mă gândeam la câteva lucruri de la A la Z.


Voiam să mă concentrez pe bătaia din aripi a unei musculițe bețive.


Acolo era o singură fată cu un singur câine deși părea cam șters făcea niște chestii cu o minge.

Read more...

sâmbătă, 5 decembrie 2020

Veneau împreună din călătorie. Trenul, gara, biletele care se aflau în celălalt buzunar.

De citit putea să citească și acasă când totul nu se va mai mișca atât de repede.
Pe măsură ce se apropia devenea tot mai abstract.

Ce anume ar fi trebuit să mă sperie, se întreba.

Read more...

sâmbătă, 28 noiembrie 2020

Unora le place ZAZ, îmi spuneam în timp ce treceam prin parc. Îmi e rușine cu acest parc, cel puțin când mă gândesc la celelalte parcuri, dar e cel mai mare parc din oraș iar oamenilor nu prea pare să le pese. În parc e și un lac și două insule artificiale. După un timp e destul de greu să-ți dai seama ce e artificial. Una din insule e ocupată de rațe și alte păsări sălbatice. Când am trecut pe acolo suprafața lacului era înghețată și am vrut să pun piciorul să aud cum crapă.

Read more...

Când există mâine te întrebi dacă a existat ieri.
E oare atât de îngrozitor dacă planeta asta n-a fost creată pentru oameni?

Read more...

duminică, 22 noiembrie 2020

Cred că aș fi fost un medic bun, un psiholog bun, și probabil un preot bun. Ca arhitect aș fi atras atenția prin detalii.


Pentru multe din chestiile astea îmi lipsește talentul, iar pentru altele răbdarea și indulgența.


Mi-ar fi plăcut să mă apropii mai mult de lucrurile mici.

Read more...

miercuri, 11 noiembrie 2020

E caraghios să vezi pe cineva fugind de un fluture.


Primele fotografii pe care le-am făcut în orașul acela au fost reușite.

N-am avut nevoie de ghid, deși uneori ne alăturam unor grupuri de turiști.
Stăteam în dreptul unei picturi și cineva ne spunea să privim capetele cailor.

Ne-am dat seama că cineva locuiește în casa aceea când am văzut că fereastra fusese scoasă din balamale iar pe pervaz fusese așezată o plantă. În fiecare seară planta era mutată câțiva centimetri la stânga sau la dreapta.

Read more...

sâmbătă, 7 noiembrie 2020

Mult timp am auzit castanele cazând pe trotuarul din fața blocului.


Am visat că-i dăruiam cuiva un fular. Îl pusesem într-o cutie de carton cu capac, caraghios de mare.


Privesc cerul senin ca și cum aș ponta cartela de prezență și apoi ar trebui să intru în fabrică. Înainte mi se ia ca de obicei temperatura.

Trec pe lângă o statuie, doi copii se joacă de-a v-ați ascunselea în spatele unui copac.

Read more...

duminică, 1 noiembrie 2020

Există un moment în care fiecare trebuie să-și ascundă fața de ceilalți.



În timp ce un organ vital nu mai funcționează cum trebuie sau poate chiar a lipsit dintotdeauna înregistrez tot ce se întâmplă în jurul meu în speranța că la un moment dat voi putea descifra toate aceste imagini.



Visez o casă. În camera cea mai puțin locuită luminile sunt aprinse, văd o fereastră nouă, în mijlocul camerei o femeie în vârstă citește o carte, poate chiar cartea pe care o citesc zilele acestea, nu știu cum să trec prin dreptul ferestrei fără să mă vadă.
Mă feresc de femeia aceea în vârstă pentru că mă cunoaște.

Read more...

sâmbătă, 31 octombrie 2020

Îi apăru în minte un cuier în care era agățat un singur palton și un hol foarte lung mai tot timpul zilei întunecat.

Read more...

miercuri, 28 octombrie 2020

Da, totul se termină, își spuse, cel puțin tot ce e scris.

Stătea în fața unui semafor și aștepta să se facă verde. Nu realiză că aștepta de ceva timp.


Asta nu înseamnă că ajuns în fața unei pagini albe ai ajuns în sfârșit în fața libertății. Totul a fost scris exact pentru pagina asta.

Se simțea ca un copil ridicat de pe scaun ca să spună lecția. De data asta avea de gând să tacă.

Read more...

duminică, 25 octombrie 2020

Știm ce se întâmplă, dar nu știm ce își spun.

Pentru că ceea ce se întâmplă nu are legătură cu ce își spun.


Pentru că un lucru poate exista independent de altul.

Privesc cerul - în curând o să plouă - și în același timp trag cu ochiul la un om al străzii care se odihnește pe banca din fața blocului. Termenul ăsta e destul de ciudat. Ar trebui să i se spună omul lui Dumnezeu.

Read more...

duminică, 18 octombrie 2020

[...]

Read more...

sâmbătă, 17 octombrie 2020

Pentru cineva care merită tot ce e mai bun din lume nu mă simt prea bine aici.

În fiecare săptămână cumpăr biletul la loto, în fiecare zi fac mișcare cel puțin 30 de minute.

Cât timp există un lucru care încă nu are un nume totul e în regulă.

Uite un fluture, îi spun.

Read more...

joi, 15 octombrie 2020

Cineva spune, uită-te în direcția aceea, și eu mă uit, dar aș fi preferat să n-o facă.

Văd absolut tot ce e în zona aceea, înțeleg tot. Chestia asta vine întotdeauna cu o parte foarte proastă.


Cineva îmi spune, acum știi totul despre inimă.

Read more...

luni, 12 octombrie 2020

Mă gândesc că am o putere ascunsă pe care dacă aș fi folosit-o lucrurile ar fi fost mult mai simple. Dar puterea aceea ar fi venit cu anumite riscuri.
Nu e vorba de talentul meu de a vorbi în public.



Îmi este teamă de ziua aceea ca și cum aș aștepta rezultatul unor analize medicale, ca și cum mi-aș aduna toată forța să trec printr-un zid iar apoi lucrul acesta nu mi s-ar mai părea imposibil.

Read more...

sâmbătă, 10 octombrie 2020

M-a întrebat ce înălțime și greutate am.
Poate ar fi trebuit să am un ritual, câteva lucruri simple pe care să le fac înainte de ziua aceea.

O singură dată m-am prefăcut că sunt bolnav, de multe ori m-am prefăcut însă că dorm.

Solidaritatea este lucrul acela în care cineva nu se mai poate împotrivi.

Read more...

joi, 8 octombrie 2020

[...]

Read more...

duminică, 4 octombrie 2020

Ne testam capacitatea de a crea amintiri. Încercam tot felul de rețete. 

Voiam doar să vedem unde greșim. Întâmplarea făcea ca totul să iasă bine încă de la început.

Era probabil norocul începătorului.
Nu cred că vreodată vom putea fi considerați altceva decât începători.

Trebuia să plouă. Încă o promisiune încălcată.

Read more...

Ea nu ștergea niciodată tabla, credea că tot ce scrie el acolo e important. 



Câteva zile am crezut că sunt omul din mulțime care apare într-un documentar preț de câteva secunde. Stăteam în pat și când l-am văzut pe cel care părea că sunt eu am tresărit. Mi-am dat seama că nu aș putea să mă uit mai mult la mine.

E important să-i asculți pe ceilalți, dar nu trebuie să înțelegi chiar tot ce spun. E ca și cum ar vorbi parțial într-o limbă străină. Traducerea nu e cine știe ce, dar e mai bine așa. Dacă ai înțelege tot, povestea ar fi doar despre ei.

Read more...

sâmbătă, 3 octombrie 2020

Pe fiecare nou venit din călătorie îl întâmpinam cu întrebarea : dar ce poți să ne spui despre pinguini? chit că nu văzuse niciun pinguin pe unde umblase și nici nu-și formase vreo părere clară despre asta.
Același lucru îl făceam și noi, inventam tot timpul răspunsuri despre pinguini.

În vis am cu totul altă vârstă. Sunt mult mai tânăr. Mereu se întâmplă la fel. E ca și cum m-aș uita la o clădire, dar în fotografie ar apărea o alta aflată la 300 de kilometri depărtare.

Read more...

Nu știi ce să-i întinzi fruntea, încheietura mâinii.


Numele meu nu se scrie așa, spui.


E un lucru inutil [ ceva ce nu-ți arată în ce direcție s-o iei, nici ce să faci ] dar tocmai de aceea extrem de valoros.
Uneori când spun ceva am impresia că umplu niște baloane cu aer.

De fiecare dată aceeași senzație, că mă apropii de zid, apoi că trec prin el.

Read more...

sâmbătă, 26 septembrie 2020

E ca și cum ai scrie într-o limbă străină. Lucrurile au sens, doar că pauzele dintre propoziții dispar. Iar tu mizai pe pauzele acelea. 



Ne gândim cât de mult o să plouă. 


Fiecare are în minte propriul său plan, apoi încercăm să le suprapunem.



Am intrat într-o librărie și am cumpărat trei cărți. Cred că am ațipit pentru că atunci când am ieșit era deja întuneric.

Uneori inventez lucruri. Le inventez gândindu-mă la lumea în care ele ar fi posibile. Când inventezi un lucru e ca și cum l-ai opri să se întâmple.

Read more...

Nu știi cine a intervenit atunci pentru tine. Cert e că realitatea s-a mișcat puțin.

Nu e că tu nu uiți, dar cel mai mult te uimește cât de repede uită ceilalți. Poate asta înseamnă să fii în două locuri în același timp.

Uneori e la fel de greu ca și cum ai ghici numerele câștigătoare la loto, dar nu imposibil.
Tu știi mai bine, îți spune.
Dacă e un test trebuie să răspunzi, dacă nu, preferi să taci.

Read more...

Îmi amintesc că într-o toamnă cerul a fost acoperit cu nori 30 de zile. Ceilalți au uitat.
Nu mai știu ce făceam și ce avea atunci legătură cu mine.


E ca și cum s-ar dezlipi neuniform primul strat de vopsea.

E ceva abstract a cărui definiție o caut în dicționar.



Și nici nu am ajuns la capătul lumii, deși uneori trebuie că am fost foarte aproape. Când ajungeam în orașe mai mici copiii erau primii care ne salutau.

Read more...

vineri, 25 septembrie 2020

Aduni toate pachetele de biscuiți pe care le găsești prin casă, toate sticlele de apă. Încă nu te-ai hotărât ce o să faci mâine.
Nici n-ai ales ce o să se întâmple după.
Uneori îți e greu să alegi între un magazin sau altul, deși cumperi aproximativ aceleași lucruri.
Dacă închizi ochii asta nu înseamnă că n-o să se întâmple.
Nu știi cât va dura, dar te obișnuiești cu noile cuvinte. Nu-ți mai faci griji.

Read more...

joi, 24 septembrie 2020

3 câini au ucis 6 canguri la o grădină zoologică. Pasărea Emu s-a speriat și a fugit. Îngrijitorii au găsit-o a doua zi plimbându-se pe aleile grădinii.



Pe ușa unui magazin alimentar scria: Închis. Suntem bine.

Read more...

sâmbătă, 19 septembrie 2020

Trebuie să ne ținem de plan, doar așa pot apărea interferențele.



Ne putem imagina o cameră destul de mare în care sunt 10 sau 15 persoane de vârste apropiate. Se aude o voce și noi trebuie să ghicim cine e povestitorul.

Niciunul dintre ei nu se simte confortabil în această încăpere.
Există și o fereastră deschisă. Unul dintre personaje stă tot timpul cu fața spre fereastră. Nu se întoarce niciodată indiferent ce ar face ceilalți.

Read more...

Făcea niște cusături foarte frumoase. De fapt chestia asta ne-a și atras atenția.



N-am mai visat nimic despre planeta aceea îndepărtată. Visele mai degrabă nu se repetă. E ca și cum ai intra mereu în aceeași încăpere și sarcina ta ar fi să descoperi detalii noi.



Dar nu toți cei care se mută în blocul de vizavi sunt fericiți. Unii pur și simplu nu au încotro.



Supraviețuitorii sunt însă periculoși. Chiar și când spun adevărul te vor minți. Nu e niciun mod în care să poți povesti ce s-a întâmplat.



Orice zi devine un eveniment istoric. Care au fost simptomele te vor întreba. Tot ce le poți spune e că n-ai fost luat prin surprindere.



Aici fiecare caută doar ce este mai bun, cel mai bun doctor, cea mai spectaculoasă cădere, ignorând pur și simplu avertismentele.

Read more...

miercuri, 16 septembrie 2020

Copilul aleargă după minge însă nu-și va aminti lucrul acesta. Amintirile sale se vor forma mai târziu.
Oamenii fericiți se mută în blocul de vizavi la etajul 1. Nefericiții dinaintea lor s-au mutat la periferie. Aceasta e dinamica corectă a lucrurilor.



Cineva îți spune it is nice to see you. Acum că purtăm măști suntem obligați să ne vedem sufletele.
La un moment dat vom reveni și noi la normal.



Am văzut atâtea miracole încât nu mai credem în ele.


Cesaria Evora mă întreabă dacă m-am trezit.

Nimic nu e întâmplător. Oamenii pe care-i întâlnesc sunt vinovați de ceva pentru că eu trebuie să-i judec, să le pun etichete.

Încă nu suntem nici la jumătatea drumului și nu mai putem să luăm nimic cu noi.

Read more...

duminică, 13 septembrie 2020

Am visat că făceam parte din echipajul unei misiuni spațiale ce urma să ajungă pe o planetă îndepărtată. Nu știu dacă fusesem ales pentru acea misiune sau mă înscrisesem voluntar și fusesem acceptat. Nu-mi amintesc ce simțeam. Ce am visat era ca titlul unei știri. Nu cunoșteam amănuntele în afara faptului că urma să lipsesc 6 sau 7 zile.

Read more...

sâmbătă, 12 septembrie 2020

Se citea un poem. Pe fundal se auzea zgomotul unei mașini de tocat sau al unui tren. Poate că cele două zgomote se aseamănă.
Cerul e senin chiar și în după amiaza asta de sâmbătă. Oamenii sunt la fel de obosiți.



Un copil spune : avem nevoie de baloane pentru că baloanele ne dau memorie.


Sau poate că unele zgomote de afară se potrivesc perfect cu unele gânduri.

Read more...

Din orașul acesta s-au desprins bucăți mari de tablă. Poate că a fost o furtună. O furtună corectă e cea pe care nu o simte nimeni.



Oameni noi vin. Își schimbă plăcuțele de pe ușă. În următoarele decenii își construiesc povestea. Apoi se odihnesc.

Read more...

marți, 8 septembrie 2020

Vf.Cindrel, 05.09.2020.
10 ore și 10 minute.

Read more...

duminică, 30 august 2020

Să închizi ochii și să-i lași pe ceilalți să vorbească.
Până la urmă planul avea o existență de sine stătătoare indiferent ce-am fi făcut.
Când văd pe cineva cu un rucsac în spate văd în reluare planul.
M-am uitat spre o mașină de la fereastra căreia o fetiță m-a întrebat ce faci.
Am o problemă, le-am spus cu câteva luni în urmă, s-ar putea să mor.
Imediat după ce am aflat răspunsul am cumpărat două prăjituri.
Cineva ne spune că suntem o rețea hidrografică.

Read more...

sâmbătă, 29 august 2020

Cineva a spus nu avem unde să celebrăm evenimentul, altcineva a spus am eu un magazin de mobilă închis de 5 luni și așa a rămas. La gândul acesta toți au zâmbit.
Undeva în oraș se dădea un gol spectatorii au sărit în picioare și au vorbit despre asta.
Mi-a venit ideea să intru în librărie și să cumpăr cel mai recent Murakami.

Ce să-ți trimit? a întrebat.

Read more...

duminică, 23 august 2020

Trebuie să ajungi în fața unei foi albe de hârtie.
Ori de câte ori părăsești casa faci o incursiune în viitor.
Îți spui că ai găsit ascunzătoarea perfectă.  

Read more...

sâmbătă, 22 august 2020

Suntem niște aisberguri. Uneori câte un Titanic se lovește de noi.
Sar peste o fâșie de iarbă ca și cum ar fi ceva curgător.
Mă apropii prudent de o pasăre.

Read more...

duminică, 16 august 2020

E un fel de jurnal, dar fără date sigure.
Când deschid cutia mă aștept să găsesc și altceva.
Mă uit la elefantul care se leagănă pe pânza de păianjen și îmi spun că într-o zi aș vrea să fiu și eu la fel de fericit.

Cineva mult timp m-a întrebat de o pisică pe care nu o aveam.

Visez că cineva care are o autoritate morală ne predă lecția de geometrie. Un câmp de zăpadă și o casă spre care ne îndreptăm. Trebuie să revenim de multe ori aici.

Read more...

vineri, 14 august 2020

Ei nu știu cine ești dar cred totuși că ești cineva important pentru că la un moment dat cineva îți spune Adiță.
Dar nu toți putem prevedea viitorul? întrebi.
Te pregătești să străbați deșertul, să aștepți la semafor.

Read more...

joi, 13 august 2020

Îmi dau repede seama că-mi lipsește ceva.
Arunc cheile pe măsuță și fug în bucătărie să-mi aprind o țigară.
Azi sunt un mic învingător fără însă să pot numi ce am învins.
E ca și cum aș fi urcat pe munte pentru cele câteva clipe în care să pot privi cu adevărat.
Cuvântul care lipsește e electromagnetism.

Read more...

marți, 11 august 2020

Suntem un amestec de naivitate și voință.
Ce ni se poate întâmpla rău aici ni se poate întâmpla oriunde.
La un moment dat ne-am speriat. Fiecare buturugă se alungea, părea să devină ceva viu. Linia aceea subțire dispăruse cu totul.
În timp ce coboram credeam că vom rămâne pentru totdeauna cu setea aceea.

Read more...

sâmbătă, 8 august 2020

Copilul se ridică pe vârfuri, își lipește urechea de copac și ascultă ce-i spune copacul. Imaginea asta am mai văzut-o undeva.

Suntem mulți aici, veniți de niciunde. Putem să auzim chiar întrebările celorlalți. Înțelegerea e să ne salutăm. Ne grăbim să ajungem primii la bancă.
Domnul profesor vorbește tot timpul și foarte tare.
Nu suntem siguri din care grup facem parte.

Read more...

Imediat după ce îl parcurgem traseul ni se șterge din minte. Sunt porțiuni mari pe care nu ni le amintim deloc. Ne întrebăm dacă pe acolo am fost și data trecută. Am putea chiar să-l repetăm la nesfârșit.

Amestecul de epuizare și ceea ce vezi, faptul că știi întotdeauna unde te afli, cred că asta a avut autorul în minte.

E ca atunci când se strică ceva prin casă și cumva reușesc să-l repar și spun că am avut noroc pentru că doar așa pot să-mi explic.

Singura condiție pe care o pun e să am suficientă apă.

Read more...

vineri, 7 august 2020

Tot timpul te-ai uitat pe fereastră. Ai jucat la un moment dat o partidă de șah, dar ți-ai spus că asta poți să faci oricând. Ai notat tot ce ai vazut. Capre de toate culorile, acoperișurile unor case, lanuri de floarea soarelui vs lanuri de porumb, câmpuri de panouri solare, cerul foarte mic apoi dintr-odată foarte mare, niște păsări.

Îți dai seama că nu poți să povestești. Teama ta e să nu se întâmple ceva care să trebuiască să fie povestit.

O să ți se ceară ceva ce nu ai, dar înainte de asta vei simți o bucurie foarte puternică.

Read more...

marți, 4 august 2020

02.08.2020
Predeal - Muchia Fitifoiu - DN73A - Poiana Frăsinet - Diham - Pichetul Roșu - Cabana Mălăiești - Vf.Omu (traseul de vară) - Valea Cerbului - Poiana Coștilei - Căminul Alpin.
13 ore și 25 de minute.
Traseul se încheie când scapi și de ultima durere, când se estompează și ultima senzație. Când totul redevine cuvinte.

Traseul continuă.

Read more...

sâmbătă, 1 august 2020

Odată ce mi-am spălat ghetele am știut că nu mai e cale de întoarcere.
Pe fereastră vedeam capre de toate culorile sau acoperișurile unor case.
N-am știut niciodată când îmi vor folosi toate aceste lucruri.

Read more...

luni, 27 iulie 2020

Timp de preparare 90 de minute. Apoi faci o poză. Apoi pui preparatul la frigider. După 3 zile îl arunci.

Read more...

duminică, 26 iulie 2020

Restul drumului îl voi parcurge alergând. Nu am să fiu foarte atent la ce se întâmplă în jurul meu. Riscul e că voi ajunge la capăt și va trebui să aștept.

Nu pot să-mi ating fața așa că nu-mi dau seama dacă visez.

După unele propoziții apare deșertul pe care trebuie să-l străbați sperând că vei întâlni totuși ceva.
Există lucruri consemnate undeva dar care nu mai pot fi legate de tine.

Trecând printre oameni uneori îmi spun: asta pot să fac și eu.
Cel mai rău lucru e că voi ajunge să mă cunosc.

Read more...

Copilul bate mingea și îngână jingle bells. Ceva mai încolo un alt copil îngână o arie.
O fată îi răspunde mirată unui băiat: dar tu nu-ți cunoști telefonul!?
Sunt linia punctată care trece printre ei.

Ceva mă face să spun: Tot ce se întâmplă până la 30 de ani e o minciună.

Read more...

Am spus că în ultimul timp aș vrea să știu cât de tare pot să alerg și mi-am dat seama că după asta nu mai pot să spun nimic, că sunt blocat.
O combinație ciudată de informații, obiecte și stări, dar mai ales legăturile dintre ele.
Un cerc, o linie dreaptă, apoi alt cerc.
Sunt dezordinea de pe birou.

Read more...

sâmbătă, 25 iulie 2020

E ciudată banca aceasta. Tinerii în drumul lor se opresc aici. Schimbă câteva cuvinte, râd, și de regulă după o oră pleacă. Zici că e o statuie pe undeva sau un mormânt. E inexplicabil. Eu nu m-aș fi oprit aici. Nu m-aș fi oprit la niciuna din aceste bănci.
Și nu doar cei mai tineri. E ceva ce nu înțeleg, o explicație la care nu pot să ajung.
Poate aici e jumătatea drumului.

Uneori întâlnesc câte un grup format din 4-5 băieți și o fată. Joacă baschet sau sunt pe biciclete.

De pe trotuarul celălalt cineva îmi face cu mâna, îi răspund. Cred că mă întreabă ce fac așa că îi spun bine, mă plimb. Ilustrativ schițez cu mâna câțiva pași. Nu știu exact ce știu ceilalți despre mine. Poate uneori ar trebui să răspund altceva.
În ultimul timp aș vrea să știu cât de tare pot să alerg.

Read more...

sâmbătă, 11 iulie 2020

Niște oameni au așteptat ca alți oameni să se trezească apoi au bătut în ușă. Totul se întâmplă la o oarecare înălțime. Cele două păsări au dispărut.

Îmi imaginez că cineva mă privește și îmi demontează gesturile. Constat că nu mai pot să alerg.

Read more...

luni, 6 iulie 2020

Azi ai mers iar foarte mult. La un moment dat te-a sunat cineva și ai vorbit în engleză. Ai așteptat la semafor.
Îți amintești privirile unor persoane necunoscute. Una dintre ele se afla într-un grup pe munte. Privirea parcă îți mulțumea pentru ceva.

Read more...

duminică, 5 iulie 2020

Sub fotografie era un comentariu. Nu trebuie să lăsăm fotografiile să vorbească singure.
Asta se întâmplă pentru că copil fiind ai legat o vrabie de un gard și ai plecat. Când te-ai întors ai găsit doar sfoara aceea de un metru jumate și nimeni nu-ți poate spune ce s-a întâmplat în acel timp și nici tu nu-ți amintești de ce te-ai întors sau poate nici nu te-ai întors poate sfoara aceea legată de gard e din cu totul altă amintire.
Cel mai des ți se spune să nu te sperii. Poate pe fața ta se citește acel ceva. Cineva te recunoaște fără să te fi văzut de mult timp. Nici măcar nu ați fost prieteni. Altcineva îți spune că nu te-ai schimbat.

Read more...

sâmbătă, 4 iulie 2020

Ni se spune, azi se întunecă mai devreme.
Când m-am trezit mi-am spus, azi a fost sâmbătă, apoi am pus într-un vas să fiarbă ceva.
Cea mai mare cantitate de apă pe care am băut-o într-o singură zi a fost 4,5 litri.

Read more...

joi, 2 iulie 2020

Aproape că pot să-mi imaginez pe cineva spunând așa e corect.

Dacă aș avea timp l-aș umple cu tot felul de obiecte. În cazul acesta timpul ar fi un fel de balon de săpun.

Read more...

miercuri, 1 iulie 2020

Într-o zi vezi că omul nu e la birou și afli că e în concediu.
A doua zi vezi că omul nu e la birou și afli că lucrează de la distanță.
A treia zi vezi că omul nu e la birou.

Read more...

marți, 30 iunie 2020

În sfârșit pot să văd și eu luna când mă uit pe fereastră (nu reflectându-se într-una din ferestrele blocului de vizavi). Va trebui să mă pregătesc mai mult pentru a răspunde la întrebarea cum e posibil lucrul acesta deși mie îmi place să cred că e imposibil.

Read more...

luni, 29 iunie 2020

Când aud cuvântul elasticitate tresar. Azi mă uitam la o emisiune gastronomică și l-am auzit. Am tresărit. În rest se întâmplă tot felul de lucruri ciudate. Mă deplasez scăpând mereu ceva din mână. Dar nu înaintez. A înainta înseamnă să lași ceva în urmă.
Uneori seara aud căzând fructe din pom.

Read more...

duminică, 28 iunie 2020

e o zi din aceea în care poți urca foarte sus.
cineva a rezemat o scară de un copac și a lăsat-o acolo.
toată ziua am așteptat să văd ce se întâmplă.

Read more...

Oricum ai întoarce-o e trist. E trist pentru că există o ordine peste care nu poți să sari, nici înainte și cu siguranță nici înapoi.

Stăm cu ochii deschiși. Nu vrem să ne scape nimic.
Ne gândim că copiile sunt cele mai palide obiecte pe care le-am văzut lipsite de culoare oricât de colorate ar fi.

Să faci totul greșit acum nu pare un lucru chiar atât de rău.

Un bărbat intră într-o bucătărie simte mirosul de cozonac și se gândește la copilăria sa. Un câine intră în aceeași bucătărie și simte mirosul făinii, al zahărului, al laptelui și tot ce s-a gătit în bucătăria aia în ultimul an.

Read more...

sâmbătă, 27 iunie 2020

Trebuie doar să vezi pe unde ți-ar fi dat viața întâlnire și pur și simplu să o ratezi, spune cineva.
Câtă speranță! răspunzi.

Read more...

Niciodată nu e prea târziu să înveți să te dai cu patinele cu rotile. Îți cumperi o cască; îți protejezi coatele, dar nu și genunchii. Nu îți pasă de cei care se uită ciudat la tine. E sâmbătă. Un câine latră când te vede. Câinii își permit să-și exprime gândurile, îți spui.
Tipul care așteaptă cu tine la semafor probabil te judecă și el. Deși la fel de posibil e să nu vadă nimic din ce se întâmplă. Dacă te judecă probabil își spune că suferi de fragilitatea oaselor.

Dau o tură lacului. Când mă întorc o văd abia ținându-și echilibrul. Are aproape 30 de ani. Poate puțin peste.
Mă gândesc că undeva e o piesă de puzzle în plus. Asta mă încurcă.
Ajut un copil să-și înalțe zmeul. Îmi dau seama că fac totul greșit.
Cuvântul care îmi trece prin minte e disproporționat.

Read more...

joi, 25 iunie 2020

Cineva îți spune felicitări pentru ceva ce nu ai făcut iar pentru ceea ce faci nimeni nu spune nimic.
Citești The voice who changed the room. Bănuiești că e titlul a ceva.
Echipa ta favorită pierde tot timpul pentru că tu nu poți s-o încurajezi.
Într-o seară te-ai uitat de 7 ori la finalul unei piese de teatru. Câtă speranță.
Spui seară dar te gândești la altceva.
Nu ești sigur de ce îți dorești, cu toate acestea consideri că ți se face o mare nedreptate.
Mai ai 20 de pagini din cartea pe care spui că o citești. Au trecut 7 zile și nu ai avansat deloc. Le vei citi când aproape vei uita despre ce e vorba.
Te gândești la niște instrucțiuni foarte precise. De exemplu te gândești la echipamentul tău de munte.
Cu toate acestea eviți să formulezi o propoziție simplă. Știi că e ca și cum ai forma un număr de telefon; la celălalt capăt îți răspunde mereu cineva.

Read more...

duminică, 21 iunie 2020

Răscolești orașul cu privirea. Reții tot ce poate fi folosit mai târziu împotriva ta. Te așezi în fața ploii și faci semnale tale bizare.
Un loc zgomotos, ferit de soare.

Read more...

sâmbătă, 20 iunie 2020

Toate aceste lucruri fărâmițate. Lipsa acelui fir care ne leagă. Weekend-urile sunt într-adevăr primejdioase.
Vișinul o să rămână necules pentru că toți se tem să-l culeagă.

Tot ce se întâmplă la distanță de un metru de tine devine o poveste.

Read more...

E păcat să te trezești în week-end la ora 6. Să arunci pâinea și să lași televizorul deschis. Să te doară capul și să te simți aiurea în țara asta de oameni primitori. E păcat să te uiți la o plantă cum crește.
Fixezi lucrurile în cameră pentru că te aștepți că totul o să cadă în curând.

Read more...

duminică, 14 iunie 2020

Ceasul era pus să sune duminică la 12.45. Îl pusesem mai demult din greșeală și l-am lăsat așa. Azi a sunat când am intrat în casă.
Pe masă erau sticle de suc, bomboane și pachete de biscuiți. Baloanele roșii în formă de inimă atârnau de ferestre cu fața spre lume oricare ar fi fost aceasta. Cumva părea o sărbătoare sumbră. Cineva cu siguranță s-a entuziasmat în timp ce aranja încăperea.
M-am trezit la 5, apoi la 6, apoi din nou la 7.
Cum ați aflat? m-a întrebat când am intrat. Mai târziu la aceeași întrebare I. avea să răspundă că a aflat de la un prieten.
Îmi amintesc că mai demult M. spunea că o să facă lucrul acesta până când nu va mai simți nicio emoție. Un timp poți trăi așa.

Read more...

sâmbătă, 13 iunie 2020

Uneori caut un cuvânt și nu-l găsesc așa că renunț la cele 5 propoziții simple pe care aveam de gând să le spun azi.
Când m-am trezit era luată lumina și când am deschis fereastra am văzut vișine în vișinul din grădină. Apoi mi-am întins brațele și am format litera Y.

Read more...

sâmbătă, 6 iunie 2020

Joi m-am tuns, vineri mi-am tăiat unghiile, sâmbătă nimic.
Ne consolam cu gândul că vor urma și alte zile la fel de lungi.
Pe acestea le pierdeam preventiv.
Aveam febră și mă temeam să intru în magazin.
Atunci i-am propus să facem schimb de timbre.
Fiecare piesă avea înscripționat pe spate un cuvânt asta ar fi trebuit să ne dea de gândit.

Read more...

sâmbătă, 30 mai 2020

Chestia asta că cineva fără mari păcate se roagă pentru tine te sperie puțin. Poate se roagă pentru tine chiar acum când stai în bucătărie și fumezi o țigară sau poate mai devreme când dormeai. Ea cu siguranță te-ar întreba ce înseamnă fără mari păcate.

Când ai intrat în magazin ți-a luat temperatura de la încheietura mâinii stângi aveai 36 cu 2 o vreme te-ai întrebat de ce.
Trebuie să faci niște salturi, în felul ăsta poți ascunde ce e important.

Read more...

  © Blogger template Writer's Blog by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP