Un produs Blogger.

vineri, 20 iulie 2018

E bine să ne imaginăm lucruri dar apoi trebuie să ne întoarcem cu picioarele pe pământ, să aterizăm exact în aceeași cameră, să ne uităm la aceiași pereți strâmbi, să bem restul de cafea rămas de dimineață și să fumăm țigările pe care nu am avut timp să le fumăm toată săptămâna.
E vineri seară și asta nu se compară cu nimic. Într-un fel e o altă zi.

Read more...

miercuri, 18 iulie 2018

Mult timp obiectivul meu a fost să se facă miercuri. Dacă se făcea miercuri, totul era mai ușor, săptămâna era într-un fel încheiată. Însă în ultimul timp miercuri se face foarte repede. Nu mai e ceva greu de atins. Zilele nu mai sunt lungi sau scurte. Nu mai există jumătatea drumului. Există doar începutul și sfârșitul. Aproape identice.

Read more...

marți, 17 iulie 2018

23 iunie 1985
16 ianuarie 1989
18 octombrie 1999
și aș putea continua așa la nesfârșit.

Read more...

sâmbătă, 14 iulie 2018

Să ne imaginăm. Să ne imaginăm că ai cumpărat un bilet la Loto, dar l-ai uitat în aparat. Nu ai părăsit de mult magazinul și ți-ai amintit, dar nu te-ai mai întors. Să ne imaginăm că biletul acela va fi câștigător. Oare te vei simți mai nedreptățit decât te consideri acum?

Read more...

vineri, 13 iulie 2018

Prioritățile sunt:
1. Să pleci.
2. Să pleci cât mai departe.
3. Să rămâi acolo.
(De parcă mai departe nu ar fi decât o ficțiune.)
Dar se întâmplă mereu ceva care te împiedică. Uneori e vremea urâtă. Uneori oamenii. Alteori e ceva mult mai mare (îl recunoști ușor).

Read more...

joi, 12 iulie 2018

Oamenii inventează ambarcațiuni uriașe care să-i salveze.
În fiecare seară o ambarcațiune din asta trece prin dreptul ferestrei mele.
Atunci e cel mai greu.

Read more...

miercuri, 11 iulie 2018

Președintele României a respectat Constituția. Greșit. Președintele României a respectat anumite articole din Constituție. Nimeni în țara asta nu respectă Constituția. Sănătos e să ne facem că nu vedem.

Nu trebuie făcut mai mult. Ci mai mulți trebuie să facă același lucru.

Read more...

marți, 10 iulie 2018

În 2017 nu am pierdut tot.
În iulie 2018 nu am pierdut tot.
Niciodată nu pierdem tot.
De ce?

Mesajul protestatarilor : Nu ne abandonați.

Read more...

vineri, 6 iulie 2018

2388 de însemnări degeaba. Nu găsesc nimic bun.

Read more...

joi, 5 iulie 2018

O să ne întâlnim în condiții mult mai misterioase, ți-a spus.
Când a plecat a trecut prin inima ta. De fapt nici nu avea pe unde altundeva să iasă. Apoi a mai trebuit să treacă de un rând de paznici. Când a ajuns la o distanță rezonabilă ți-a zâmbit și ți-a făcut cu mâna.

Read more...

marți, 3 iulie 2018

Acesta nu e locul meu spui de vreo 50 de ori apoi lucrurile încep să devină mai bune cerul e din ce în ce mai clar își fac apariția primele păsări se opresc brusc ca și cum și-ar fi amintit ceva. Acesta nu e locul meu spui de vreo 50 de ori și te simți din ce în ce mai bine. Acum poți să urci scările. Acum poți să renunți la scări.

Read more...

luni, 2 iulie 2018

Am visat că eram într-un lagăr. Eram poate evreu sau altcineva care nu ar fi trebuit să fiu. Am văzut lucruri urâte acolo și mi s-au întâmplat lucruri la fel de urâte. La un moment dat unul dintre gardieni, probabil sătul de tot ce făcuse, a vrut să ne scape. Ne-a dat un fel de hârtii de trecere. Seara am ieșit pe poarta principală odată cu ceilalți care aveau dreptul să iasă. Eram ca și scăpat. Reușisem chiar să ajung la gara centrală de unde voiam să iau trenul spre o localitate pe care mi-o aminteam încă bine. Acolo am fost prins. Un obiect pe care îl luasem cu mine m-a dat de gol. Un lucru. M-am trezit când un gardian îndrepta arma spre mine.
Toată ziua am avut sentimentul că făcusem un lucru bun.

Read more...

duminică, 1 iulie 2018

E 1 iulie și îmi vine să râd. Și mâine, 2 iulie, o să-mi vină să râd. De acum încolo ori de câte ori mă uit în calendar sau mă uit la ceas o să râd pentru că așa o să-mi vină. Și când o să mă uit pe cer și o să văd un avion zburând de ici colo o să râd.
De acum încolo totul o să fie teribil de amuzant.

Read more...

sâmbătă, 30 iunie 2018

Nu am mai luat de mult aer în orașul ăsta. Doar am respirat.

Mă uit pe fereastră, un bărbat duce într-o mână un costum de damă, în cealaltă o geantă. Imaginea nu ține prea mult timp. E urmată de alta. Chiar și când nu se întâmplă nimic imaginile curg. E de ajuns să știi că aici locuiesc oameni.

Se sfârșește lumea și noi nu am făcut nimic.

Read more...

vineri, 29 iunie 2018

Trasăm linii.
Desenăm bețigașe de chibrit perfect inutile.
Desigur că e mult mai bine ca ieri.
Ascultăm vocile care ne spun să ne spălăm pe dinți să închidem ferestrele să întoarcem privirea când trebuie.
La sfârșitul zilei bem doi litri de apă și suntem fericiți.

Masa trebuie pusă în mijlocul camerei să încăpem toți.

Read more...

miercuri, 27 iunie 2018

Nu am să mai ascult niciodată discursul unui lider UDMR.
Pentru cuvinte găsesc mult mai potrivită literatura.

În rest aș putea spune că azi am pierdut, dar adevărul e că nu am câștigat niciodată.

Într-o dictatură toate luminile trebuie ținute stinse sau ne trezim iar peste 45 de ani. De data asta nu ne va mai aștepta nimeni. Regele a murit.

Read more...

luni, 25 iunie 2018

Corect : Să declari că vei vota moțiunea de cenzură.
Incorect: Să declari că miercuri vei lua o hotărâre.
Corect: Să te delimitezi.
Incorect: Să nu vezi imaginea de ansamblu.
Corect: Să nu participi la o mârșăvie.
Incorect: Să participi, dar să nu votezi.
Corect: Să ai un discurs bun.
Incorect: Să ai doar un discurs bun.
Corect: Să ai principii.
Incorect: Să le negociezi.

Read more...

Era un oraș cu multiple probabilități.
Se auzeau focurile de artificii deși în oraș nu se întâmplase nimic toată ziua în afara celor 20 de cetățeni pașnici.
Un câine mergea în zigzag prin piața din centrul orașului ca prin pustiu.

Read more...

duminică, 24 iunie 2018

O scurtă istorie.
Iliescu ne-a dat Partidul.
(Partidul ni l-a dat pe Năstase.
Năstase ni l-a dat pe Ponta.
Ponta ni l-a dat pe Dragnea.
Dragnea ni l-a dat pe Dragnea.)
Și asta a fost tot.

Read more...

Afară câțiva băieți bat mingea, fetele joacă un joc de-ale lor, de neînțeles. Strigă. Se aud începuturi și sfârșituri de propoziții. Bucuria lor e un spațiu închis.
La fel e și frustrarea noastră. Într-o zi ei vor trebui să lupte cu Partidul și să-l înfrângă. Poate ei vor fi mai mulți.

În comunism viața noastră decurge normal. Ne trezim la ora 6; la 7 mergem la cantina de cartier să luăm micul dejun. La ora 8 suntem pe șantier. Mai ridicăm un etaj sperând că de data asta fundația va ceda.

Read more...

sâmbătă, 23 iunie 2018

Ei nu au spus: vă vom conduce timp de 45 de ani, iar după aceea tot noi vă vom conduce, dar ne vom numi altfel. Nu. Ei au spus că ne vor conduce pentru totdeauna.
Nu ne-am speriat. Din ce știam noi eternitățile nu aveau cum să țină prea mult.

Read more...

Nu am înțeles niciodată cum au fost posibile dictaturile. Cum majoritatea a cedat în fața unei minorități sub amenințarea unor arme de jucărie -  pentru că orice armă îndreptată împotriva a milioane de cetățeni nu e decât o armă de jucărie.
Nu pot accepta afirmația: să salvăm ce se mai poate salva. Dacă s-a pierdut esențialul, nu mai e nimic de salvat.

În 1990 puteam face dreptate și nu am făcut.
Ei au spus: Îl iubesc pe rege. Nu-i nimic, vor învăța să ne iubească și pe noi.
Cred că am învățat.

Am pierdut 28 de ani. Mai putem pierde 73.

Read more...

Nu sunt atât de ticăloși încât să distrugă tot.
Ba da, sunt.

Pe timpul nostru, când noi eram de pază, România a fost furată.
O țară în care cetățenii nu și-au înțeles rolul.
Cu ideea asta va trebui să trăim.

Dar cum ar fi fost dacă am fi reacționat de fiecare dată când se petrecea ceva nedrept? Cum ar fi fost dacă Biserica reacționa când oamenii politici comiteau abuzuri? Oare Biserica înțelege că avea un rol social major și că a eșuat? Oare UDMR înțelege că și-a definit prost scopul? Când noi toți ceilalți înnebuneam de ce nu era nimeni lucid în țara asta?

Să mai așteptăm minunea de la sfârșit? Sau sfârșitul deja s-a jucat?

Read more...

  © Blogger template Writer's Blog by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP