Electric bulbs & more

Am văzut un film românesc vechi cu actori cunoscuţi, dar parcă nu erau ei. De fapt eram mai mult ca sigur că era un film cu actori necunoscuţi care aveau trăsături comune cu actori cunoscuţi. Era un film necunoscut. Unul dintre personaje era format din două părţi: corpul şi tot ce ţinea de el era al unui actor necunoscut, nu foarte tânăr, însă vocea şi tot ce ţinea de ea îi aparţinea unui actor cunoscut. Era poate o formă nouă de promovare într-un film vechi. Îmi plăcea cum erau luate cadrele, se dădea atenţie chiar şi unei umbre neatente, şi urmelor pe care ea le-ar fi putut lăsa pe parcurs. În film, un personaj analiza un tablou plin cu flori, dar nu doar în asta consta acţiunea filmului. Filmul era şi despre alte nimicuri. El spunea că florile nu erau reuşite, ar fi fost şi greu să fie, însă vaza parcă apăsa pe masă, avea greutate, subliniind că ea era reuşită. Filmul ar fi putut fi făcut anul acesta sau anul trecut dacă o parte din actori nu ar fi murit sau ar fi rămas tineri şi ar fi putut la fel de bine să rămână necunoscut.
De fapt mint, am văzut doar câteva secvenţe dintr-un film vechi cu actori ne/cunoscuţi, preţ de zece minute.