miercuri, 9 decembrie 2009
M-am trezit mai devreme crezând că e mai târziu. La serviciu am ajuns ştiind exact cât e. Acolo începuse ziua unei colege de birou. Mă uitam la ea, i se rotunjiseră frumos anii. M-am simţit ca şi cum ne-ar fi invitat la ziua ei, în biroul meu. Pe la jumătatea drumului am ştiut că era frig, tot atunci am văzut şi oamenii. Pe măsură ce unii părăseau camera de fumat ne urau o zi plăcută. Le mulţumeam la fel ca şi cum am fi fost împreună. Mi-a plăcut asta.
Într-o confruntare directă, genul de confruntare win-to-win, am pierdut după toate regulile. M-au învins aşteptările. Am rămas cu un gust amar şi cu unul acru.
Mai târziu am aflat şi răspunsul la întrebarea ce mai fac. Făceam bine sub forma unui calificativ primit.
În rest, îmi îmblânzesc nimicul cu nimic.
Într-o confruntare directă, genul de confruntare win-to-win, am pierdut după toate regulile. M-au învins aşteptările. Am rămas cu un gust amar şi cu unul acru.
Mai târziu am aflat şi răspunsul la întrebarea ce mai fac. Făceam bine sub forma unui calificativ primit.
În rest, îmi îmblânzesc nimicul cu nimic.
0 păreri:
Trimiteți un comentariu