Electric bulbs & more

Eram îmbrăcaţi ca pentru cules de struguri. Aşteptam ca cineva să ne ia. Ne trezisem cu noaptea în cap, seara pusesem ceasurile precis pentru asta. Eram tot atâţia oameni câte ceasuri erau în momentul acela în casă. Când ceasul meu a început să sune am vrut să mai stau puţin în pat; avusem un vis ciudat, în visul meu se făcea că sunt răcit undeva în viitor. Visul nu avea o dată precisă, dar ceva mă făcea să cred că asta se datora faptului că aveam temperatură. Totuşi m-am ridicat din pat ca toţi ceilalţi. Am început să orbecăim de colo-colo prin curte. Când am totalizat, în douăzeci de minute nu făcusem nimic. Cineva ne-a spus să ne grăbim(vocea se auzea de undeva din casă - aşa cum se aud toate vocile) şi ne-am grăbit fiecare cum am putut. Cu noi era şi o fată căreia i se spunea Ana. Nimeni nu ştia de unde apăruse. Era cea mai nerăbdătoare dintre noi. Spunea că e prima dată când merge la cules de struguri. Ne-am urcat cu toţii în căruţă, eram şapte suflete. După noi se ţinea un câine. Ana se uita în sus într-un fel în care nu se mai uitase nimeni până atunci, se crapă de ziuă, ne-a spus.