joi, 8 noiembrie 2018
Spunea ceva, dar nu îmi amintesc ce spune.
Îl văd vorbind.
Îmi amintesc cum ne-am amuzat odată pe seama lui când el punea o mie de întrebări despre ochelari. E drept că femeia care vindea ochelari era și foarte tânără. Dacă mă așez pe ei se sparg, o întreba, pentru că mie mi se întâmplă să mă așez pe ei, chiar dacă nu foarte des. Aseară, de exemplu, m-am așezat pe ei. Și o ținea tot așa. Intra în foarte multe detalii și nu se grăbea, ca orice om care are tot timpul din lume.
Felul lui de a fi nu avea nicio legătură cu locul acesta. Sau poate nu înțelegeam noi felul de a fi al locului acesta.
0 păreri:
Trimiteți un comentariu