Un produs Blogger.

joi, 4 iulie 2019

Îmi amintesc un oraș. În orașul acela noaptea venea pe nepregătite. Nu era nicio regulă. Când se întâmpla asta totul se scufunda în întuneric. Nu se aprindea niciun bec și oricâte stele ar fi fost pe cer orașul rămânea în beznă. Atunci locuitorii orașului întindeau mesele pe trotuare. Era un fel de expansiune a lor împotriva orașului. Ocupau orice spațiu liber. Erau politicoși, însă nu te ajutau prea mult. Puteai să-i întrebi orice, iar ei puteau să-ți răspundă orice, nu prea conta.
Îmi amintesc că atâta timp cât am stat în orașul acela nu am fost foarte nefericit, însă îmi doream foarte mult să plec.
Când încercam să plec uitam mereu câte un lucru și trebuia să mă întorc. Orașul voia să plec, însă mă lăsa să aleg.
Cu fiecare om care reușea să plece, orașul se schimba.

  © Blogger template Writer's Blog by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP