marți, 7 iulie 2026
E obositor să merg până în parc să citesc câteva pagini din carte. Aproape niciodată nu găsesc aceeași bancă liberă.
Uneori, când trec pe lângă mine, oamenii își coboară vocea ca să nu mă aducă înapoi din lumea în care ei își imaginează că deja am ajuns.
Aici totul se surpă cu ușurința unui castel de nisip.
0 păreri:
Trimiteți un comentariu