Electric bulbs & more

Avea un serviciu, scurta hainele oamenilor. Hainele intrau la apă şi ieşeau pe partea cealaltă cu un număr sau două mai scurte cât să poată fi purtate. Era aproape cinstit ce făcea. Pe mine mă interesa un serviciu de schimbat fermoare, aveam o haină şi era păcat să stea undeva agăţată, îmi părea că se ratează(deşi în fond era doar o haină şi nu costase mult).
După amiaza gripa îmi solicita toată atenţia, în felul ei era destul de insistentă. Aproape ca o femeie încerca să mă dea gata cât mai repede. Nu înţelegeam de ce se grăbea. Îmi spuneam, nu cred că sunt pregătit pentru viaţă şi pentru gripă în acelaşi timp. În acel moment tratam gripa, pentru viaţă aveam şi aşa destul timp.
Decretam: oamenii din maşini îmi sunt aproape nişte străini(lucru pe care nu-l puteam explica).
Vineri ne-au plecat auditorii; fără ca cineva să ne anunţe s-a început să se mulţumească. Ei au început, probabil aşa era frumos. Dar şi noi le-am făcut jocul. Până la urmă nu a rămas nimeni nemulţumit. Apoi au plecat. Noi a trebuit să mai rămânem, s-ar fi considerat că dezertăm şi era de-a dreptul neplăcut să dezertezi vinerea.