joi, 24 martie 2011
Îi dăduse o carte de două săptămâni, de 257 de pagini, şi ea i-a spus că n-o terminase. Îi venea să-i spună, stau lângă tine cât timp o citeşti, te ţin de mână, îţi fac un ceai, o omletă, mă cert cu vecinii, dacă trebuie mă duc să iau ţigări sau pâine, repar tot ce e stricat prin casă, spre seară mă fac un om bun, dar i-a spus, nu-i nimic, mi-o dai când o termini.
5 păreri:
257 poate fi uneori numărul maxim pentru cineva.
problema e că nu-mi amintesc dacă avea 257 de pagini, 258 sau 297. acum e dificil să mă pronunţ. când o să recuperez cartea o să modific numărul de pagini, tu o să-ţi amendezi comentariul şi totul va fi ok.
Mai bine laşi paginile în plus drept cadou persoanei :)
desigur, dar dacă i-aş lăsa ei paginile în plus nu ar însemna să rup cartea aceea în două? ştii, mie nu prea îmi plac cărţile rupte decât dacă ruperea unei cărţi ar face parte dintr-un plan mai larg, în care unele lucruri ar fi justificate.
Înseamă că sunt cu mult mai multe. Pagini..
Trimiteți un comentariu