duminică, 3 iulie 2011
Dimineaţa mai toate lucrurile mele erau bătute în cuie, camera se clătina uşor dar degeaba, lucrurile mele erau toate la locul lor.
Noaptea nu-mi mai bătea nimeni în geam, era şi firesc ţinând cont de înălţimea la care mă aflam.
Ploua. Voiam să sap un tunel până în centru, apoi alte câteva tunele să ajung în patru din cele şapte puncte ale oraşului. Trebuia să-mi cumpăr ţigări.
Când ploaia s-a oprit au început oamenii. Mă gândeam că nu mă descurc deloc cu mulţimea asta. Trebuia să mă lovească în cap un bolovan, altfel nu se întâmpla nimic. Mulţimea de oameni nu era altceva decât o pălărie. Un magician băga mâna în pălărie şi scotea o femeie albă ţinând de urechi un iepure negru, de câteva zile. Mă întreba, şi acum ce fac?
0 păreri:
Trimiteți un comentariu