luni, 15 august 2011
Tot căutând prin calculator lucruri folositoare am dat de corpul unui text vechi. Era un corp bine făcut. Avea mâini, picioare, ochi, buze, urechi ca mai toate corpurile pe care le ştiam. Se încadra perfect în limitele sale. Nu era un corp foarte frumos, nu în sensul că te puteai îndrăgosti de el la prima vedere. Dar era un corp decent. Era de pe la sfârşitul lui 2008, începutul lui 2009. Sau poate de la sfârşitul lui 2007, începutul lui 2008. Nu mai ştiu de când era. De fapt nici nu conta amănuntul ăsta. Era un corp pentru care amănuntele de genul ăsta nu prea contau. Cu toate astea era un corp bun, închegat. Cred că din greşeală l-am şters.
În fiecare dimineaţă exersez cea mai frumoasă ieşire din casă. De fapt eu chiar ies din casă, nu doar o exersez. Fac lucrul ăsta de când eram un copil cu cheia de gât. Pe atunci nu ştiam că o să am cea mai frumoasă ieşire din casă. Ştiu care e primul pas pe care trebuie să-l fac, e dreptul. Ştiu cu câte grade trebuie să mă întorc pe vârfuri şi pe călcâie ca să încui cum trebuie uşa. Ştiu de câte ori trebuie să verific dacă uşa e încuiată, de trei ori. Într-o zi o să ies din casă. N-o să mă vadă nimeni, dar eu o să ştiu lucrul ăsta, că mi-a ieşit cea mai frumoasă ieşire din casă.
0 păreri:
Trimiteți un comentariu